Cheltuielile electorale, periculoase pentru ratingul României

Standard&Poor's crede că Executivul de la Bucureşti provoacă supraîncălzirea economiei, consumând mai mult decât creşte PIB-ul Practicarea de către Guvern a unor politici fiscale

Standard&Poor's crede că Executivul de la Bucureşti provoacă supraîncălzirea economiei, consumând mai mult decât creşte PIB-ul

Practicarea de către Guvern a unor politici fiscale bazate pe creşterea cheltuielilor duce la adâncirea deficitelor şi ameninţă ratingul de ţară, avertizează analiştii.

Potrivit unui raport al agenţiei internaţionale de evaluare Standard&Poor's, ratingul de ţară al României "este ameninţat" din cauza faptului că Guvernul promovează politici fiscale prociclice (n.n. - care favorizează creşterea cheltuielilor în anii electorali), provocând adâncirea deficitului bugetar şi supraîncălzirea economiei.

La fel ca în Lituania şi Letonia, "în România cheltuielile bugetare au crescut mai repede decât produsul intern brut (PIB) nominal şi au determinat apariţia unor politici fiscale prociclice, care au adâncit deficitul bugetar", arată raportul Standard&Poor's.

Ratingurile celor trei state menţionate au, în prezent, perspectivă negativă, ceea ce reflectă incapacitatea guvernelor de a gestiona dezechilibrele economice în creştere.

Ţintele de deficit, greu de atins

"În România, deşi cheltuielile au fost mai mici decât cele planificate, le-au depăşit pe cele din anul precedent şi au dus la o adâncire semnificativă a deficitului bugetar. Mai mult, potrivit planificărilor Guvernului de la Bucureşti, România urmăreşte să-şi mărească şi mai mult deficitul bugetar, "aflat deja la un nivel ridicat".

De obicei, rectificările bugetare în statele analizate de S&P se bazează pe reducerea ponderii cheltuielilor în PIB, dar "este improbabil ca ţintele să fie complet îndeplinite".

Vestea bună ar fi aceea că veniturile bugetare ale României au crescut, alimentate atât de creşterea puternică a PIB-ului nominal, cât şi de reformele fiscale şi îmbunătăţirea colectării taxelor, în încercarea de a scoate la lumină economia subterană, mai arată raportul S&P.

Reamintim că, în luna noiembrie a anului trecut, S&P a coborât perspectiva de rating a României de la "stabilă" la "negativă", dar a confirmat ratingurile pentru datoriile în valută pe termen lung la "BBB-" şi la "A-3" pe termen scurt.

Creştere incertă, inflaţie mare

Creşterea economică a României se va menţine ridicată în acest an, la fel şi a Bulgariei, însă perspectivele privind evoluţia statelor membre ale UE care au aderat în 2004 şi 2007 se înrăutăţesc. Potrivit unui raport realizat de Centrul Internaţional pentru Creştere Economică, cererea internă va rămâne principalul motor pentru avansul economiei în acest an în România, fiind anticipată şi o revenire a sectorului exporturilor.

Pentru acest an, analiştii prognozează o creştere economică de 7,2%, iar pentru 2009 de 6,5%. În ceea ce priveşte inflaţia, aceasta rămâne "o provocare macroeconomică majoră" a României.

"Nu ne aşteptăm ca inflaţia să revină pe un trend descendent semnificativ până în a doua jumătate a anului. Totuşi, inflaţia din decembrie este estimată la mai puţin de 6%. În 2009, ne aşteptăm la majorări mai reduse ale preţurilor la energie şi alimente", notează economiştii.