CEDO, o soluţie prea târzie pentru pensionari
0Avocaţii spun că, deşi există două precedente care ar putea întoarce decizia de reducere a pensiilor, varianta Curţii Europene a Drepturilor Omului este una idealistă. Doar după ce vor epuiza toate căile interne de atac pensionarii vor putea ajunge la CEDO. Iar un verdict final în acest caz poate fi dat în cel puţin şase ani.
Curtea Constituţională a României (CCR) judecă, astăzi, toate sesizările privind legile de reducere a salariilor bugetarilor şi a pensiilor. În cazul în care acestea vor fi respinse, iar actele normative vor fi declarate ca fiind conforme cu Legea Supremă, pensionarii vor trebui să se descurce pe cont propriu. Iar ca să ajungă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), reclamanţii vor trebui să se lupte cu instanţele româneşti.
CITIȚI ȘI:
Cea mai mare despăgubire dispusă de CEDO în bani a ajuns la Timişoara
Drept de proprietate privată
„Poţi sesiza CEDO numai după ce s-au epuizat toate căile interne de atac, iar procedura poate să dureze minimum trei ani. Apoi, cel puţin trei ani vor trece până ca tribunalul internaţional să dea un verdict", a declarat, pentru „Adevărul", avocatul Romeo Cosma, managing partner la Cosma&Asociaţii. De ce poate fi CEDO o soluţie, chiar şi îndepărtată? Această instanţă a decis, cu „ajutorul" Austriei şi Letoniei, că drepturile de asigurări sociale pot fi protejate, în anumite condiţii, de Convenţia Europeană. Potrivit avocatului Beatrice Onică-Jarka, de la Cunescu, Balaciu & Asociaţii, există o interpretare a CEDO potrivit căreia dreptul la pensie reprezintă un drept de proprietate privată al asiguratului.
„În cauza Gaygusuz versus Austria (1996), Curtea a decis că pensia reprezintă un drept patrimonial, în sensul articolului 1 din Protocolul 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului, şi se constată o discriminare - în sensul articolului 14 - dacă diminuarea patrimoniului nu are o justificare rezonabilă", arată Onică-Jarka. Într-un al doilea caz - Akdeejeva versus Letonia (2007) -, CEDO a obligat statul leton la despăgubiri, stabilind că se încalcă articolul 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi articolul 1 din Protocolul 1, în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, având în vedere că este un drept câştigat.
Potrivit lui Onică-Jarka, şi Constituţia României conţine prevederi care ar putea anula această măsură. „Reducerea pensiei cu 15% ar putea fi interpretată ca o încălcare a articolului 44, aliniatul 1, din Constituţie", arată avocatul. Legea Supremă spune că nivelul pensiei este un drept câştigat, iar diminuarea acestui drept reprezintă, la rândul său, o încălcare atât a dispoziţiilor legale interne cât şi a dispoziţiilor tratatelor internaţionale la care România este parte.
CITEŞTE ŞI:
Pensionarii braşoveni au înfrânt Guvernul, în instanţă, pentru îngheţarea punctului de pensie
Argumentele Guvernului
În apărarea acestei decizii, statul ar putea eventual invoca dispoziţiile articolului 53 din Constituţia României. „Va trebui să demonstreze că măsura scăderii pensiilor este proporţională cu situaţia care a determinat-o, că este aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere unor drepturi sau libertăţi", spune Onică-Jarka. La rândul său, Romeo Cosma este de părere că trebuie aşteptată decizia CCR, cu interpretarea situaţiei de sinistru, invocată de articolul 53.
„În acest moment, discuţia cu privire la varianta CEDO mi se pare academică şi puţin realistă. Trebuie să aşteptăm decizia Curţii. Interesantă va fi interpretarea pe care CCR o va da situaţiei de sinistru, pentru că în dreptul românesc nu există niciun precedent pe această situaţie", a conchis Cosma.