Analiză Ce sectoare au săltat economia României

Creşterea cu 8,5% a sectorului agricol în trimestrul al treilea din acest an a propulsat România pe prima poziţie în topul celor mai dinamice economii din Uniunea Europeană.

Detaliile privind evoluţia economiei din trimestrul al treilea şi din primele nouă luni ale acestui an arată că principalul motor al creşterii Produsului Intern Brut (PIB) a fost agricultura. Acest sector a avut un avans surprinzător de 22,1% faţă de acelaşi trimestru din 2010, respectiv de 8,5% faţă de trimestrul anterior şi de 16,4% faţă de intervalul ianuarie-septembrie 2010.

Cu asemenea performanţe în agricultură, care reprezintă 12,3% din PIB-ul trimestrului III, economia a avansat, per ansamblu, cu 4,4% faţă de acelaşi trimestru din anul trecut şi cu 1,8% faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Aceste cifre plasează România pe primul loc între cele 18 ţări din Uniunea Europeană care şi-au raportat la Eurostat evoluţiile din trimestrul al treilea.

În primele nouă luni din acest an, economia a crescut cu 2,7%, impulsionată tot de agricultură, cu un avans de 16,4%, valoarea PIB ajungând la 388,6 miliarde de lei (echivalentul a 90 de miliarde de euro la un curs mediu de 4,3 lei/euro).

Click pe foto pentru a vedea PIB în trimestrul al III-lea

Motoarele secundare: exporturile şi industria

Dincolo de performanţele din agricultură (care, din păcate, sunt doar sezoniere), economia a mai avut drept motoare de creştere exporturile, industria şi construcţiile. Şi consumul a crescut, dar avansul acestuia este încă timid, din cauza scăderii puterii de cumpărare a populaţiei şi a austerităţii impuse de Guvern în sectorul de stat.

Exporturile au avut cea mai mare creştere după agricultură, înregistrând un avans de 8,9% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă din 2010 şi de 2,5% faţă de trimestrul anterior. Construcţiile au avansat cu 6,9% faţă de trimestrul III 2010 (+2,7% faţă de trimestrul anterior), iar industria - cu 5,9% (respectiv +3,2%).

Pe partea de utilizare, un avans de asemenea surprinzător este consemnat la formarea brută de capital (+29,1%), fapt care denotă o creştere semnificativă a investiţiilor realizate de companii pentru a achiziţiona bunurile necesare în activităţile lor. În total, companiile au investit în formarea de capital peste 42 de miliarde de lei (aproximativ un miliard de euro) în trimestrul al treilea, după ce în trimestrul al doilea investiseră puţin peste 36 de miliarde de lei. Cât despre consum, la nivelul populaţiei s-a consemnat un avans de 3,1%, în timp ce administraţia publică a raportat un minus de 0,4% în trimestrul III faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

Cerealele, vedetele agriculturii

Aşadar, creşterea PIB a avut ca principal motor agricultura; dar agricultura din ce a obţinut acest avans? „Pe partea culturilor de plante, cerealele şi floarea-soarelui au avut cele mai bune performanţe, iar în zootehnie s-au remarcat exporturile de oi şi de vite pentru carne. Ţările ex-sovietice şi partenerii externi din afara UE au contribuit cel mai bine la creşterea exporturilor agricole", ne-a explicat Costel Olteanu, preşedintele Uniunii Patronatelor cu Capital Privat (UNPCPR) - confederaţie cu cea mai puternică reprezentare în agricultură. Liderul patronal este convins că sectorul agricol are un potenţial chiar mai mare decât cel arătat în acest an.

Aportul agriculturii va scădea semnificativ în următoarele trimestre, astfel că economia va trebui să-şi dezvolte celelalte motoare şi să activeze zonele cu potenţial încă latent pentru ­a-şi menţine performanţele ­nivelurile arătate mai sus.

"Cerealele şi floarea-soarelui au avut cele mai bune performanţe, iar în zootehnie s-au remarcat exporturile de oi şi de vite pentru carne."
Costel Olteanu
preşedinte UNPCPR

2,7% este creşterea Produsului Intern Brut înregistrată în primele 9 luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

Puterea de cumpărare a românilor, în scădere

Exprimată ca volum de activitate, creşterea economiei a fost de 2,7% în primele nouă luni, dar ca preţuri avansul a fost de 7%, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică. Asta înseamnă că românii (atât companiile, cât şi populaţia) au achiziţionat bunuri şi servicii ale căror preţuri au fost mult mai mari decât era normal, şi acest decalaj le-a erodat puterea de cumpărare. Spre exemplu, consumul populaţiei a crescut în primele nouă luni doar cu 0,5%, în timp ce volumul de mărfuri şi servicii astfel achiziţionate au fost mai mari cu 4,2%. Statul a avut cheltuieli mai mici, ca volum, cu aproape 5%, dar ca preţuri - mai mari cu 0,6%.

Doar în cazul agriculturii avem un excedent, în sensul că volumul activităţilor din acest sector a crescut cu 16,4%, în timp ce avansul preţurilor a fost de numai 8,8%. Faptul că produsele agricole au crescut mai mult ca volum decât ca preţuri are două cauze: pe piaţa internă a fost un exces de ofertă, ceea ce a dus la ieftiniri semnificative, iar la export au fost trimise produse brute sau prelucrate sumar, cu o valoare adăugată mică, explică specialiştii din agricultură.

România, pe primul loc în UE

Adina Vlad

Economia din statele membre ale zonei euro a crescut în trimestrul al treilea cu numai 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior, iar în Uniunea Europeană - cu 0,3%, potrivit datelor Eurostat. Deşi Germania şi Franţa au înregistrat creşteri solide, de 0,5%, respectiv 0,4%, ţările afectate de criza datoriilor au avut performanţe slabe. Astfel, analiştii se aşteaptă la o reintrare a zonei pe un trend descendent. „Indicatorii sugerează că economia zonei euro va reveni în recesiune în trimestrul al patrulea şi dincolo de acesta", a declarat Jonathan Loynes, economist-şef la Capital Economics. România a înregistrat în intervalul analizat cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut (PIB), de 1,8%, fiind urmată de Suedia (1,6%), Lituania (1,4%), Letonia (1,3%) şi Polonia (1%). 

Economiile Belgiei, Cehiei şi Spaniei au stagnat, în timp ce Olanda a înregistrat o scădere a PIB cu 0,3%, iar Portugalia cu 0,4%. Cea mai mare scăderea a fost înregistrată de economia Ciprului şi a Danemarcei, respective de 0,8%. Ţări afectate de criza datoriilor, precum Grecia, Italia sau Irlanda, nu au făcut raportări la Eurostat pentru perioada analizată. Totuşi, Grecia a înregistrat o scădere a PIB de 5,2% în trimestrul al treilea faţă de perioada similară din 2010, mai mică decât cea înregistrată în intervalul aprilie-iunie, de 7,4%.

Evoluţia PIB în UE

Ţară    Evoluţie
România    1,8%
Suedia    1,6%
Lituania    1,4%
Letonia    1,3%
Polonia    1,0%
Finlanda    0,9%
Estonia    0,8%
Slovacia    0,8%
Germania    0,5%
Marea Britanie    0,5%
Ungaria    0,5%
Franţa    0,4%
Austria    0,3%
Bulgaria    0,3%
Belgia    0%
Cehia    0%
Spania    0%
Slovenia    -0,2%
Olanda    -0,3%
Portugalia    -0,4%
Cipru    -0,8%
Danemarca    -0,8%

trimestrul al III-lea din 2011 faţă de trimestrul precedent
*Sursa: Eurostat