Ce se întâmplă dacă dispare Rabla: prețuri mai mari, mașini mai vechi
0Guvernul riscă să împingă spre colaps piețele auto & moto prin tergiversarea Programului RABLA și prin lipsa de predictibilitate fiscală, atrage atenția Asociația Importatorilor și Distribuitorilor de Motociclete și Motocicluri din România (AIDMM).
Potrivit asociației, discuțiile publice privind suspendarea sau amânarea finalizării Programului RABLA 2025 pun în pericol nu doar industria autohtonă de automobile – așa cum a avertizat recent ACAROM –, ci și segmentul moto, aflat abia la începutul unui parcurs de dezvoltare sustenabilă.
„Oprirea subvențiilor exact când piața începe să se modernizeze va bloca investițiile importatorilor, va afecta rețelele de service și va tăia sute de locuri de muncă. România își subminează, astfel, propriile obiective de siguranță rutieră și reducere a emisiilor”, a declarat Andrei-Sebastian Ivan, reprezentant al AIDMM.
În luna mai, vânzările de autoturisme noi s-au prăbușit cu peste 30% din cauza incertitudinilor legate de lansarea Programului RABLA 2025. Pe ansamblul primelor cinci luni, achizițiile făcute de persoane fizice sunt cu 26 % sub nivelul din 2024, în timp ce importurile de vehicule second-hand – majoritar nefiscalizate – au crescut cu aproximativ 30%.
România nu-și poate permite un pas înapoi exact când mobilitatea urbană și siguranța rutieră depind de reîmprospătarea parcului cu vehicule mai curate și mai eficiente. AIDMM solicită Executivului să trateze Programul RABLA ca pe o investiție – nu ca pe o cheltuială – și să își respecte angajamentele pentru a proteja:
• zeci de mii de locuri de muncă directe și indirecte;
• miliarde de lei venituri fiscale;
• țintele de mediu și siguranță asumate prin Pactul Ecologic European.
Fără acțiune imediată, România riscă un dublu faliment: economic – prin pierderea unor industrii strategice – și social – prin șomaj și regres tehnologic.
Recent, ACAROM s-a declarat profund îngrijorată cu privire la posibilitatea suspendării parțiale sau totale a programului RABLA ediția 2025, argumentând că eficiența programului este dată nu numai de numărul de rable scoase din uz/casate, dar mai ales de componenta economică a acestuia.
„Cunoscut fiind faptul că vânzările de autovehicule noi sunt fiscalizate în proporție de 100%, raportul între sumele alocate și sumele colectate ca urmare a achiziției de vehicule noi prin Rabla este de 1 la 1.5 (adică pentru 1 leu alocat se colectează 1.5 lei), si aici ne referim doar la TVA. Dacă includem și sumele adiacente colectate la bugetul statului din: impozit pe salarii, impozit pe profit, CAS și CASS, accize combustibili, etc, raportul beneficiu/cost al programului RABLA pentru vehicule depășește 1 la 2 (pentru un leu cheltuit, statul câștigă 2 lei). Programul Rabla 2025 pentru autovehicule aduce venituri la bugetul de stat, nefiind nicidecum o cheltuială nejustificată
Totodată, derularea programului Rabla a dus la scăderea emisiilor poluante ale autovehiculelor existente în parcul auto, la creșterea siguranței rutiere dar și la atingerea unor obiective de mediu obligatorii. Fondurile alocate ediția 2025 a programului Rabla sunt provenite din certificate verzi, nereprezentând o componenta directă a bugetului național.
Întârzierea (deja este cea mai întârziată editie) sau anularea lansării programului Rabla 2025 pentru vehicule va duce implicit la: întârzierea sau anularea colectării la bugetul de stat a unor venituri considerabile, efectul financiar negativ cauzat de cumularea comenzilor în așteptare, costurile suplimentare pentru clienți în achiziție din cauza evoluției cursului de schimb si creșterea costurilor de finanțare, și mai ales pune în pericol mii de locuri de muncă din sectorul auto”, a informat recent ACAROM.