Ce înseamnă falimentul personal, varianta avizată de Guvern. Administratorul judiciar îţi spune pe ce să dai toţi banii câştigaţi

Premierul Victor Ponta s-a declarat ieri de acord cu soluţia avansată de către PNL, de aprobare a unei legi a insolvenţei persoanelor fizice, ca o soluţie pentru cei cu credite în franci elveţieni. Un astfel de proiect de lege a fost deja adoptat în luna decembrie de către Senat, proiectul fiind acum în Camera Deputaţilor, unde trebuie dezbătut. „Adevărul“ vă prezintă care sunt prevederile acestuia.

Guvernul a acordat deja aviz favorabil acestui act normativ, premierul Victor Ponta argumentând că România mai face şi lucruri pe care nu le doreşte Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Potrivit proiectului, debitorul poate cere instanţei începerea procedurii de insolvenţă dacă este în incapacitate de a-şi achita datoriile în decurs de 30 de zile de la data scadentă a acestora.

De asemenea, un creditor poate depune o cerere pentru aplicarea procedurii de insolvenţă unui debitor dacă poate dovedi că acesta nu are capacitatea de a-şi achita datoriile.

Datornicul nu îşi poate vinde singur bunurile dacă a declarat falimentul personal

Odată cu începerea procedurii de insolvenţă, debitorul nu poate dispune de bunurile sale fără acordul prealabil al administratorului judiciar, cu excepţia tranzacţiilor obişnuite.

De asemenea, nu se va acumula nicio dobândă penalizatoare, penalitate sau alt tip de cost la datoriile existente la data deschiderii procedurii.

Până la îndeplinirea planului de rambursare a datoriilor, datornicii sunt obligaţi să utilizeze veniturile potrivit planului aprobat, să se abţină de la orice tranzacţii sau comportamente care ar conduce la eşecul planului, să desfăşoare activităţi adecvate, generatoare de venituri şi, în caz de şomaj, să caute să realizeze venituri.

Administratorul judiciar este zeul fiecăruia, până la rambursarea datoriilor

Debitorul va trebui, de asemenea, să înainteze administratorului judiciar sumele obţinute din moşteniri sau donaţii, să nu ascundă vreo parte din veniturile sale şi să nu îşi asume noi responsabilităţi pe care nu şi le poate îndeplini la scadenţă.

Administratorul judiciar va supaveghea activităţile debitorului până la realizarea planului de rambursare a datoriilor.

Potrivit proiectului, se va sancţiona cu închisoare de la 1 la 5 ani furnizarea, pe parcursul procedurii de insolvenţă, de informaţii false instanţei sau administratorului judiciar, tăinuirea activelor şi documentelor relevante pentru procedura de insolvenţă.

Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare şi coerente care să protejeze persoanele fizice, debitori de bună credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitatea de plată.

Mai multe proiecte care reglementau insolvenţa persoanelor au fost depuse în Parlament din 2010 încoace, dar atât Guvernele Boc, cât şi Cabinetele Ponta, au promis FMI şi Comisiei Europene că vor bloca astfel de acte normative. România nu are o astfel de lege, în vreme ce în Ungaria chiar FMI a impus o astfel de măsură. 

Mai puteţi citi: