CCR a „ucis“ legile lui Zamfir. Plafonarea dobânzilor la credite este neconstituţională
0Curtea Constituţională a decis miercuri că este neconstituţional pachetul de trei legi prin care senatorul Daniel Zamfir, un critic aprig al băncilor, dorea să plafoneze dobânzile la credite, să limiteze sumele ce pot fi percepute de recuperatori de la consumatori şi să elimine caracterul de titlu executor al contractelor de credit, inclusiv la leasing.
Pachetul de trei legi a fost contestat la CCR de 83 de parlamentari ai PNL şi USR.
Plafonarea dobânzilor
Daniel Zamfir a iniţiat o lege prin care propune ca dobânda maximă pentru creditele ipotecare să fie egală cu de 2,5 ori dobânda legală a BNR şi de 18% pentru creditele de consum. Legea lui Daniel Zamfir nu se diferenţia pe tipuri de credite şi se referea strict la finanţările în lei.
Banca Naţională a României a transmis că nu susţine acest proiect, explicând că stabilirea unui plafon pentru dobânda anuală efectivă (DAE) fără să existe o diferenţiere pe categorii de produse şi fără o fundamentare a plafoanelor propuse ar putea produce dezechilibre în piaţa creditului şi a afecta stabilitatea financiară.
Şi parlamentarii PNL şi USR susţineau că nu se poate distinge la ce bază se raportează procentul de plafonare a dobânzii.
Acum, CCR a hotărât că legea privind plafonarea dobânzilor la credite este neconstituţională în ansamblul său.
Limitarea sumelor percepute de recuperatori
Daniel Zamfir a propus o a doua lege care prevedea că recuperatorii de creanţe, care au cumpărat de la bănci restanţele împrumutaţilor, nu pot cere acestora din urmă să plătească mai mult decât dublul sumei pe care ei au plătit-o băncilor. Concret, dacă recuperatorii au cumpărat la pachet creditele neperformante ale unei bănci (aşa cum se întâmplă frecvent) la un preţ care înseamnă 10% din valoarea reală a restanţelor, aceştia nu puteau cere împrumutaţilor să plătească mai mult de 20% din sumele restante către bănci.
Guvernul dăduse aviz favorabil acestui proiect spunând că „susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, având în vedere că măsurile propuse vin în sprijinul consumatorilor aflaţi în faza de cesionare a contractelor”.
PNL şi USR susţineau că este instituit un regim discriminatoriu, împotriva reglementărilor constituţionale, în cadrul categoriilor de persoane fizice/juridice care sunt titulari ai unor creanţe. Ei spuneau că este restrâns fără nicio raţiune dreptul de a recupera creanţa dobândită prin cesiune de la o instituţie de credit cedentă, fiind impus un regim juridic al proprietăţii asupra creanţei diferit de la un titular la altul, în funcţie de modul de dobândire a respectivei creanţe.
Acum, CCR a decis că legea limitarea sumelor percepute de recuperatori este neconstituţională.
Eliminarea caracterului de titlu executor al contractelor de credit
De asemenea, Daniel Zamfir a mai depus o lege care elimina caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit încheiate între persoanele fizice consumatori şi bănci, inclusiv pentru contractele de leasing. Acesta prevedea că cei care au luat bunuri în leasing le vor putea aduce înapoi firmei după neplata a două rate, plătind doar sumele restante şi penalităţi de cel mult 50% din aceste sume. Debitorii nu mai puteau fi obligaţi la plata altor datorii, aşa cum se întâmplă acum şi, în plus, executarea lor nu mai putea fi făcută decât după o decizie a judecătorului.
PNL şi USR spuneau că, în cazul contractelor de leasing este afectat dreptul de proprietate al persoanei care deţine bunul dat în folosinţă unei alte persoane, întrucât este eliminat caracterul executoriu al contractului încheiat şi, implicit, posibilitatea recuperării bunului asupra căruia deţine dreptul de proprietate.
Acum, CCR a hotărât că legea privind eliminarea caracterului de titlu executor al contractelor de credit este neconstituţională, în ansamblul său.