Câţi bani dau angajatorii români pentru masa de prânz a angajaţilor

Angajatorii români alocă din ce în ce mai mulţi bani pentru masa de prânz a angajaţilor, însă suma nu este suficientă pentru cât cheltuie angajatul.

Valoarea medie a tichetelor de masă acordate de angajatorii din România a crescut progresiv cu peste 40% în ultimii 2 ani şi continuă tendinţa de creştere şi în ultimul trimestru al anului 2018, conform unei analize realizate de emitentul de carduri şi tichete de masă Edenred.

Valoarea maximă a tichetelor de masă, conform cadrului fiscal, este de 15,18 lei pentru fiecare zi lucrătoare.  

Însă aceasta este cu 30% sub costul mediu al unei mese de prânz. De exemplu, utilizatorii Edenred România plătesc în medie 22,13 lei pentru o masă de prânz, ceea ce înseamnă că de multe ori valoarea de 15,18 lei nu va fi suficientă pentru a acoperi costul unui prânz sănătos.

„Una dintre principalele tendinţe pe piaţa muncii este că angajatorii au devenit foarte interesaţi să creeze un mediu organizaţional pozitiv. O mare parte din companii s-au distanţat deja,  mărind valoarea tichetelor de masă oferite angajaţilor până la valoarea maximă permisă prin cadrul fiscal, respectiv 15,18 lei/ zi.  Astfel, aceste companii susţin alimentaţia sănătoasă şi pauza de prânz a angajaţilor, generând un dublu impact în motivarea şi retenţia acestora. Un stil de viaţă mai sănătos al angajaţilor şi o mai bună coeziune a echipelor se reflectă direct în creşterea performanţei, scăderea absenteismului şi reducerea rulajului de personal”, spune Dana Sîntejudean, Director General Edenred România & Moldova.

O analiză făcută asupra portofoliului Edenred de clienţi cu peste 250 de angajaţi evidenţiază faptul că în cadrul companiilor care acordă tichete de masă cu valoarea nominală maximă, rulajul angajaţilor este de 12 ori mai scăzut decât în cele care acordă o valoare minimă (sau scăzută).

„Competiţia pentru angajaţi este intensă, astfel că majoritatea companiilor au crescut atât salariile, cât şi beneficiile extrasalariale oferite angajaţilor, pentru a-şi maximiza atractivitatea ca angajatori. Tendinţa principală pe care o observăm pentru ultimul trimestru al anului 2018 este o creştere şi mai pronunţată a valorii tichetelor de masă oferite angajaţilor, concomitent cu adopţia masivă a tichetelor de masă în format modern, pe card”,  declară Dana Sîntejudean.

Peste 90% dintre angajaţii români consideră tichetele de masă ca fiind un beneficiu foarte valoros, conform unor studii realizate de GfK în 2017 pentru APET (Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete), în timp ce 70% dintre angajaţi le consideră o parte esenţială în pachetele lor extra-salariale.

„Pentru angajaţii de azi, în special pentru cei din generaţiile tinere, este foarte important să se simtă apreciaţi şi valorizaţi la locul de muncă, atât din punct de vedere al suportului financiar, cât şi în plan emoţional şi psihologic”, adaugă Dana Sîntejudean.

Plafonul maxim până la care tichetele de masă sunt scutite de taxe şi impozite salariale şi patronale este stabilit periodic prin Ordin al Ministrului Muncii, fiind corelat cu indicele preţurilor de consum pentru produse alimentare.  După o stagnare în jurul valorii de 9,57 de lei pe zi în anii ce au urmat crizei financiare din 2008-2010, valoarea nominală a tichetelor de masă a fost majorată in ultimii 2 ani până la maxim 15,18 lei.

În România, peste 2,5 milioane de angajaţi primesc tichete de masă de la angajatori.