Cât vom mai putea zbura low-cost?

Pentru a-şi păstra clienţii, companiile low-cost prezente pe piaţa autohtonă au ales să suporte parţial scumpirea petrolului. În Europa, companiile low-cost transportă anual o treime dintre pasagerii care călătoresc cu avionul. Lupta pentru a menţine preţurile scăzute este acerbă.

De la începutul acestui an, cotaţiile în creştere ale barilului de petrol au determinat scumpirea unei game largi de produse, de la carburanţi la alimente. Una dintre „victimele" acestui fenomen este şi industria aviatică. La nivel mondial, operatorii aerieni au fost nevoiţi să suporte creşterea semnificativă a preţului ţiţeiului. Acum, costurile cu carburanţii au ajuns să ocupe cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor companiilor aeriene, spun specialiştii.

În general, profiturile companiilor low-cost vin din taxele adiţionale pe care le aplică (cum ar fi cea pentru bagaje). Însă, în ultima perioadă, companiile au fost forţate să majoreze preţul de bază al biletelor de avion low-cost. Ryanair, cel mai mare operator aerian low-cost din Europa, a crescut preţul de bază al biletelor cu 12% în ultimul an. Şi peste Oceanul Atlantic lucrurile stau la fel: din cauza preţului ridicat al petrolului, biletele de avion s-au scumpit aici cu cel puţin 10 dolari. Delta Air Lines a majorat preţurile cu 20 de dolari pentru călătoriile dus-întors.

Profiturile au fost afectate

Scumpirile aplicate de American Airlines şi Southwest Airlines au fost, în medie, de 10 dolari. Transportatorii low-cost JetBlue, AirTran şi Virgin American au majorat şi ei preţurile. Este a şasea scumpire aplicată de companiile americane în acest an. În acest context, ce se întâmplă cu operatorii low-cost care activează pe piaţa autohtonă? „Cheltuielile mai mari cu combustibilul ne afectează profitul. Uneori, veniturile rezultate din anumite zboruri acoperă numai cheltuielile aferente acestora", arată Sheriff Ussama, directorul general al operatorului Blue Air.

Toate companiile din lume au două posibilităţi, să se descurce în momentul în care se scumpeşte petrolul sau să apeleze la mecanisme de protecţie împotriva fluctuaţiilor de preţ (hedge), continuă Ussama. „Blue Air nu face hedge. Este o parte a costurilor pe care trebuie să o absorbim", adăugă acesta. Costurile carburanţilor ocupă o pondere de 30-35% în totalul cheltuielilor operatorului, însă scumpirea petrolului nu a fost transmisă clienţilor, spune directorul general al Blue Air.

Promoţiile, salvarea românilor

Cheltuielile mai mari cu combustibilul pot fi transmise tarifelor pe care le plătesc clienţii, recunosc reprezentanţii WizzAir. Operatorul se bazează însă pe reducerile oferite în cadrul promoţiilor tot mai dese. „Derulăm în mod frecvent oferte pentru diferite destinaţii din România sau chiar promoţii de o zi, cum a fost cazul recent, când a existat un discount de 20% pentru toate rezervările efectuate de membrii Wizz XClusive Club", ne-a explicat Balazs Varro, corporate communications manager al WizzAir. Operatorii care activează pe piaţa autohtonă rămân însă optimişti. „Din ce în ce mai mulţi oameni aleg transportul drept cel mai rapid, sigur şi modern mod de a călători.

Românii vor continua să călătoarescă ani buni de acum înainte, fie că o fac din raţiuni de business sau de plăcere", arată Varro, amintind statistici care anunţau o creştere de 15% a traficului din cele două aeroporturi din Bucureşti în intervalul aprilie 2010-aprilie 2011. „Personal, cred că petrolul se va ieftini. Orientul Mijlociu va majora cantitatea extrasă, iar în China, un mare consumator, va scădea cererea. Aceşti doi factori vor duce la ieftinirea petrolului", crede Ussama.

27% Este scumpirea înregistrată de la începutul anului a barilului de ţiţei tranzacţionat pe bursa londoneză.