Politico: Câștigă Europa războiul energetic cu Putin?

Vremea blândă, consumul mai scăzut și livrările din alte părți au ajutat Europa să aibă un avantaj. Dar, în ciuda sancțiunilor și reducerii cererii din partea Occidentului, Moscova a câștigat 155 de miliarde de euro din exporturile de petrol și gaze în 2022, arată o analiză apărută în ziarul Politico.

La jumătatea primei ierni a războiului energetic al Europei cu Rusia, doar o parte câștigă.

Când Vladimir Putin a avertizat în septembrie că europenii vor „îngheța” dacă Occidentul își va respecta sancțiunile energetice împotriva Rusiei, șantajul Moscovei pe combustibili fosili părea să fie exact conform planului.

Prețurile gazelor europene au fost la aproape 200 de euro pe megawat oră, ceea ce înseamnă de aproximativ 10 ori mai mari decât au fost pentru cea mai mare parte a anului 2021. Au fost elaborate planuri pentru a reduce cererea de gaze și pentru a se asigura că livrările ar putea trece peste granițe către țările cu o mai mare penurie. Penele regulate de curent în UE erau o perspectivă foarte reală.

Strategia lui Putin – de a face viața mizerabilă pentru publicul european prin oprirea gazului, forțându-i să renunțe la sprijinul pentru Ucraina – părea una puternică.

Dar, pe măsură ce începe un nou an, imaginea este mai pozitivă pentru Europa decât a prezis aproape oricine. Pentru Putin, jocul de război cu marea bogăție în gaz și petrol a Rusiei începe să arate ca o strategie de auto-înfrângere.

Prețurile gazelor s-au prăbușit la 65 de euro pe MWh – dar sunt încă extrem de ridicate în comparație cu media din ultimul deceniu, dar mai ușor de gestionat decât vârfurile uimitoare observate în 2022.

Scăderea prețului și stabilizarea aprovizionării cu gaz se datorează la două lucruri: vremea de iarnă remarcabil de blândă și succesul Europei de a trece de la gazul rusesc la gaz natural lichefiat (GNL) de la furnizori mai prietenoși.

Creșterea proviziilor

Cu cheltuieli mari, țările europene au acumulat GNL la mijlocul și sfârșitul anului 2022, crescând importurile de la 83 de miliarde de metri cubi (bcm) în 2021 la 141 de miliarde de metri cubi în 2022, potrivit Institutului Oxford pentru Studii Energetice. Acest lucru a compensat aproximativ trei sferturi din cei 80 de miliarde de metri cubi pe care Europa nu le mai primea de la conductele Rusiei. O nouă infrastructură de import de GNL apare în toată Europa, inclusiv în Germania, unde șase terminale plutitoare vor fi operaționale până la sfârșitul acestui an.

O mare parte din GNL-ul deja importat – cea mai mare parte a fost expediat din SUA – se află acum în rețeaua europeană de depozite subterane. Vremea blândă, combinată cu scăderile abrupte ale consumului de gaze determinate de prețuri mai mari, înseamnă că acele depozite sunt încă pline în proporție de 82 la sută. Cam la acest nivel se aflau și atunci când Putin a făcut amenințarea cu „înghețare în case” în urmă cu patru luni.

La 1 ianuarie, stocurile europene erau cu aproximativ 31 de miliarde de metri cubi mai mari decât erau cu un an mai devreme, conform lui Jack Sharples de la Institutul Oxford. „Asta ne-a pus într-o poziție foarte bună pentru a începe anul.”

Moscova, între timp, începe să simtă efectele contramăsurilor energetice ale Occidentului.

O analiză a Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat a estimat că interzicerea de către UE a importurilor de țiței rusești și plafonul de preț al barilului de 60 de dolari al G7 costă împreună Rusia,160 de milioane de euro pe zi.

Dar, în ciuda sancțiunilor și reducerii cererii de aprovizionare, Moscova a câștigat 155 de miliarde de euro din exporturile de petrol și gaze în 2022 - cu 30% mai mult decât anul precedent. Dar, odată cu scăderea prețurilor la petrol și gaze la nivel mondial, în 2023, propriile estimări ale Kremlinului spun că acele venituri vor scădea cu 23% - o cifră pe care unii experți o consideră optimistă.

Deci Europa va câștiga deja războiul energetic?

„Cuvântul „va” este prea îndrăzneț. Este încă iarnă și există o mulțime de lucruri care ar putea merge prost”, a declarat Dieter Helm, profesor de politică economică la New College din Oxford și fost consilier energetic al Comisiei Europene. „Dar Europa s-a descurcat mult mai bine decât se așteptau majoritatea comentatorilor”.

„Deocamdată, lucrurile arată bine”, a fost de acord un diplomat al UE. „Rușii au avut o singură armă în războiul energetic: gazul. Este o armă puternică, cu impact puternic pe termen scurt. Dar l-au folosit deja.” Diplomatul a spus că „arsenalul” UE a fost mai divers, inclusiv: stimularea surselor regenerabile, obținerea aprovizionării din alte părți și luarea de măsuri pentru a folosi mai puțină energie. „Dar nu ne putem permite să fim mulțumiți. ”

„Este Europa 1, Rusia 0”, a spus un ministru al energiei al UE – dar meciul este departe de a se fi terminat. De luni de zile, liderii europeni au avertizat că iarna viitoare ar putea fi mai periculoasă decât aceasta, cu o piață globală de GNL strânsă și posibilitatea unei Chine care renaște, după ce o să se redeschidă după blocarea COVID, concurând pentru o aprovizionare limitată.

Platind un pret

Poziția puternică a Europei în ianuarie a avut și un cost.

Producția industrială s-a menținut destul de bine, dar sectoarele consumatoare de energie sunt afectate în mod deosebit de dur, producția scăzând cu aproape 13% față de anul trecut în noiembrie, potrivit ING.

Guvernele sunt, de asemenea, afectate având plăți mari de sprijin pentru facturile de energie către consumatori și întreprinderi – în valoare totală de 705 miliarde de euro în toată Europa, conform grupului de gândire Bruegel. Sume atât de uriașe vor apăsa bugetele naționale în anii următori.

Dar, probabil, cu privire la măsura cheie – sprijinul public și politic pentru Ucraina – Rusia a eșuat cu siguranță în încercarea de a rupe hotărârea europeană. Sondajul Eurobarometru efectuat în octombrie și noiembrie și publicat în această săptămână arată că 73% dintre cetățenii UE au susținut sprijinul blocului pentru Kiev și sancțiunile împotriva Rusiei.

Există câteva semne că vederile s-au schimbat pe parcursul iernii. Extrema dreaptă a Germaniei a condus protestele împotriva sancțiunilor, iar guvernul Ungariei a respins în mod frecvent poziția UE față de Ucraina – dar până acum astfel de sentimente au rămas o poziție minoritară în Europa.

„Acesta este un rezultat atât politic, cât și economic și cred că europenii au dat dovadă de un grad remarcabil de solidaritate”, a spus Helm. „Acesta este un proiect european, are nevoie de strategii europene, iar puterea Uniunii Europene a fost etalată cu succes.”