Cărbunele şi energia nucleară, resurse de viitor
0Cărbunele şi energia nucleară vor reprezenta în viitor principalele materii prime pentru producerea energiei din ţara noastră. şi asta în contextul în care România, ca de altfel şi alte
Cărbunele şi energia nucleară vor reprezenta în viitor principalele materii prime pentru producerea energiei din ţara noastră. şi asta în contextul în care România, ca de altfel şi alte state europene, este preocupată de diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice şi adaptarea structurii de producţie, accentul urmând să se pună pe utilizarea cărbunelui, a energiei nucleare şi a resurselor energetice regenerabile.
De altfel, reprezentanţii din sectorul energetic sunt de părere că, pe fondul creşterii prognozate în următorii ani a preţului la hidrocarburi şi în condiţiile actualei dependenţe de o sursă unică de aprovizionare cu gaze naturale din import, producţia de energie pe bază de cărbune şi energie nucleară reprezintă principalele opţiuni de viitor ale României.
Producţia de cărbune creşte
Documentul privind politica energetică a României în perioada 2006-2009, elaborat de Ministerul Economiei şi Comerţului, relevă faptul că România dispune de rezerve importante de cărbune, de un important potenţial hidroenergetic economic amenajabil şi de potenţial tehnic amenajabil de resurse regenerabile. Astfel, potrivit acestui document, rezervele geologice de cărbune în perimetrele concesionate şi având licenţe de exploatare se ridică la 279 milioane tone de huilă, din care exploatabile doar 72 milioane de tone. În ceea ce priveşte rezervele de lignit, acestea reprezintă un potenţial de 1.490 milioane de tone, din care doar pentru o cantitate de 719 milioane tone există licenţe de exploatare. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Comerţului, în anul 2005, producţia netă de cărbune a fost de circa 31 milioane tone, din care circa 28 milioane tone lignit şi aproximativ 3 milioane tone huilă. Producţia de cărbune din ţara noastră este în continuă ascensiune, chiar dacă la nivel naţional au fost închise un număr semnificativ de unităţi miniere. Potrivit reprezentanţilor ministerului de resort, restructurarea şi închiderea au vizat minele neviabile care nu contribuiau în mod semnificativ la cantitatea totală de cărbune produsă la nivel naţional. În structura de consum a enegiei valabilă la nivelul anului 2005, cea produsă pe bază de cărbune reprezintă 22,4% din total. Energia produsă pe bază de gaze naturale a ajuns la un procent de 36,4% din total, în timp ce aceea rezultată din ţiţei şi derivaţi petrolieri, la 25,1%. Anul trecut, dezvoltarea economică a determinat o creştere cu numai 11,3% a consumului intern de energie primară, faţă de anul 2000, valoarea realizată în 2005 fiind de circa 40,5 milioane tep (n.r. - tone echivalent petrol).