Camera de Comerţ Româno-Germană: Încrederea consumatorului român în evoluţia propriei ţări a scăzut

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane, Dragoş Anastasiu, a declarat că diminuarea ratei de creştere a consumului care reiese din execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie ar putea indica o scădere a încrederii consumatorului român faţă de evoluţia ţării, potrivit Mediafax.

Conform execuţiei bugetare pentru luna ianuarie 2017, s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor cu 3,5% şi o scădere a veniturilor cu aproximativ 6%, care se regăseşte în scăderea colectării TVA cu circa 24%. Cu toate acestea, s-a obţinut un excedent bugetar.

„Dacă excludem o eventuală sincopă la colectare şi presupunem că la acest capitol nu s-a schimbat nimic semnificativ, interpretarea noastră este următoarea: dincolo de scăderea cu 1% a TVA-ului în ianuarie 2017 şi de eliminarea supraaccizei la combustibil şi a taxei pe stâlp, avem de-a face cu o scădere accentuată a creşterii consumului faţă de anul precedent, lucru care s-a făcut deja simţit în ultimile două luni ale anului trecut. Asta în paralel cu creşterea veniturilor populaţiei, ceea ce a dus la creşteri de în­ca­sări pe zona contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit. O posibilă cauză a acestui tip de comportament poate avea de-a face cu gradul de încredere al consumatorului faţă de evoluţia generală a României”, a declarat Anastasiu.

Acesta a adăugat că execuţia bugetară pe ianuarie 2017 anunţă mari dificultăţi pentru administrarea bugetului naţional pentru menţinerea deficitului sub ţinta de 3%. Comisia Europeană estimează că România va atinge un deficit bugetar de 3,6% din Produsul Intern Brut în 2017, urmând să crească în 2018 la 3,9%. Aceste veşti par să confirme şi să justifice temerile de erodare a încrederii în politica fiscală a Guvernului, afectând direct economia României.

Camera de Comerţ Româno-Germană a atras atenţia asupra faptului că orice creştere a salariului minim pe economie lipsit de o analiză a diferenţelor regionale ale ţării va dezechilibra bugetul de stat pe termen scurt. Mai mult, o astfel de măsură insuficient documentată poate conduce pe termen lung chiar către o adâncire a diferenţelor ignorate. În plus, un deficit bugetar pronunţat ar putea pune în pericol credibilitatea României pe pieţele financiare, dar şi pe planul Uniunii Europene.