Camera de Comerţ Româno-Americană, îngrijorată în privinţa bugetului pe 2022: Trebuie optimizată situaţia bugetară şi macroeconomică

În contextul adâncirii crizelor în ultimele luni, AmCham Romania cere reprioritizarea agendei publice în jurul soluţiilor de care România are nevoie pentru a depăşi provocările prezente, pentru a reduce pierderile umane şi pentru a optimiza situaţia bugetară şi macroeconomică.

Riscurile macroeconomice care au potenţialul de a crea dezechilibre majore în lipsa unei abordări coerente şi sustenabile pe termen lung, sunt, în opinia membrilor AmCham accelerarea inflaţiei şi pericolul unei spirale inflaţioniste, creşterea datoriei suverare, dependenţa ridicată de importurile de energie, menţinerea unui deficit bugetar foarte ridicat, evoluţia demografică nefavorabilă, toate amplificate de impactul pandemiei şi de eficienţa gestionării acesteia. 

La acestea se adaugă intensificarea percepţiei de risc pe pieţele financiare internaţionale, fapt care ar penaliza economia României, care se confruntă cu persistenţa deficitelor gemene. 

“Pe fondul stabilităţii şi predictibilităţii aşteptate la începutul anului 2021, încrederea în climatul investiţional şi de afaceri oferit de România a ajuns în vară la cote record, iar în septembrie, odată cu declanşarea crizei politice, s-a prăbuşit până la nivelul înregistrat la debutul pandemiei, conform unui sondaj derulat de AmCham între 24 – 28 septembrie. Între timp s-au suprapus agravarea crizei medicale, creşterea inflaţiei, blocajul pe lanţurile de aprovizionare. Instabilitatea, impredictibilitatea şi măsurile impuse fără o evaluare reală a impactului în economie scad apetitul investiţional şi destabilizează companiile prezente în România” a declarat Preşedintele AmCham Romania Ionuţ Simion. 

Construcţia bugetului de stat pentru anul 2022 este în viziunea AmCham una dintre priorităţile agendei economice care a fost trecută în plan secund din cauza tensiunilor şi negocierilor din arena politică.  

Mai mult, momentul politic actual accentuează riscul unor măsuri populiste care la nivelul bugetului se vor reflecta în adâncirea şi mai puternică a deficitului bugetar structural, şi aşa unul dintre cele mai ridicate din regiune, perpetuat chiar şi în perioadele de creştere economică foarte mare cum este anul 2021.

Eventuale creşteri ale cheltuielilor publice sunt la acest moment nesustenabile şi imposibil de acoperit din veniturile bugetare, ceea ce va creşte nivelul datoriei publice, nevoia de împrumuturi de pe pieţele financiare şi riscul unor măsuri fiscale ad-hoc, cu efecte imprevizibile. Atenuarea impactului accelerării inflaţiei, a creşterii preţurilor la energie şi la alte produse şi servicii nu se poate face prin măsuri care să transfere, chiar şi doar pe termen scurt, povara de la o categorie de contribuabili la altele.  

Contextul complicat pe care România îl traverează face cu atât mai necesar un proces riguros de analiză şi consultare transpartinică pe marginea construcţiei bugetare pentru 2022 şi îndepărtarea de practica negocierii bugetului pe criterii pur politice.

În viziunea AmCham, imperativele pentru planificarea bugetară şi pentru calendarul de reforme pentru anul 2022, includ: 

• Continuarea consolidării fiscal bugetare, cu atît mai mult cu cât este o condiţionalitate asumată via PNRR şi prin procedura de deficit excesiv în care se află România.

• Menţinerea alocărilor de investiţii publice productive, cel puţin la nivelul alocărilor pentru anul 2021.

• Stabilizarea cheltuielilor publice şi limitarea angajării unor cheltuieli suplimentare.

• Demararea reformei în administraţia publică. 

• Creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare prin modernizarea şi digitalizarea administraţiei fiscale.

• Îmbunătăţirea finanţării deficitului de cont curent foarte ridicat prin atragerea de investiţii străine şi absorbţia finanţărilor europene.

• Asigurarea unui cadru fiscal competitiv prin menţinerea sistemului de cotă unică şi aplicarea acesteia în mod echitabil, fiind deja dovedit drept un sistem adecvat pentru economia României şi atractiv pentru investitori. Concomitent, este nevoie de măsuri care să încurajeze atragerea de investiţii cu valoare adăugată mare. 

• Reducerea deficitului comercial prin investiţii prioritare pentru creşterea capacităţii de producţie în domeniile responsabile pentru cele mai mari volume de importuri.

• Menţinerea unei perspective macroeconomice favorabile, determinantă pentru păstrarea calificativelor agenţiilor de rating suveran, şi implicit pentru atragerea de capital.

Prelungirea tensiunilor politice are consecinţe nefavorabile pentru climatul investiţional, şi începutul anului 2022 se anunţă a fi o perioadă caracterizată de şocuri suprapuse din sfera ofertei şi cu distorsiuni la nivelul lanţurilor mondiale de producţie, care se resimt deja în sfera industriei. 

Pentru că s-a pierdut ocazia de a demara procese de consolidare şi reforme profunde în anul 2021, scurtându-se fereastra de oportunitate de care România ar fi putut beneficia între două cicluri electorale, este cu atât mai important ca în următorii doi ani să existe voinţa politică, angajament şi capacitate de a răspunde adecvat crizelor prezente dar şi de a recupera decalajele care continuă să afecteze potenţialul de dezvoltare şi creştere a relevanţei economice a României în plan regional şi European.