Bucharest Forum/Energy: Facturi mai mici la energie pentru firme şi populaţie

Factura la electricitate ar putea scădea cu 10% de la 1 iulie, după ce Comisia Europeană a aprobat amânarea plăţii unor certificate verzi către producătorii de energie regenerabilă.

Consumatorii casnici pot spera la o scădere cu 10% a facturii la energie după aprobarea, de la 1 iulie, a unei ordonanţe de urgenţă care va amâna acordarea până în 2017 a unui număr de certificate verzi, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, în cadrul Bucharest Forum/Energy, eveniment organizat de Adevărul Group şi Institutul Aspen România.

„Consumatorul casnic poate spera la o scădere de preţ de 10%“, a spus ministrul. El a precizat că oficialii Comisiei Europene (CE) au fost de acord cu măsura amânării unor certificate verzi. „Legea a fost agreată de CE, săptămâna viitoare va intra în şedinţa de Guvern. Mai sunt câteva chestiuni tehnice“, a completat Niţă.

Guvernul intenţionează să suspende de la tranzacţionare o parte a certificatelor verzi primite de producătorii de energie regenerabilă, în perioada 1 iulie 2013 – 31 decembrie 2016, cu scopul reducerii facturilor plătite de consumatori. Potrivit lui Niţă, vor fi amânate de la introducerea în factură un număr de două certificate verzi primite pentru energia solară, şi câte unul pentru cea produsă eolian şi în microhidrocentrale.

În acest moment, producătorii din sectorul eolian primesc două certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în sistemul energetic, cei din domeniul solar primesc un număr de şase astfel de certificate, în timp ce pentru microhidrocentrale se dau trei.

ANRE a găsit supracompensare

Pe de altă parte, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) apreciază că numărul certificatelor verzi acordate producătorilor de energie din surse regenerabile ar trebui redus mult mai drastic din cauza supracompensării. 

ANRE susţine că investitorii din domeniul fotovoltaic trebuie să primească doar trei certificate din şase. În sectorul eolian, unde şi-au făcut apariţia până acum cele mai multe proiecte, ar trebui ca numărul să se reducă de la două la 1,5 pentru proiectele noi şi la 1,3 pentru turbinele reutilizate. În fine, energia realizată în microhidrocentrale cu o putere instalată sub 10 MW ar trebui să primească doar 2,3 certificate în loc de 3.

Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern printr-o schemă în care producătorii de energie verde primesc certificate verzi, iar furnizorii sunt obligaţi să cumpere anumite cote, proporţional cu câtă electricitate vând. Mai departe, aceste costuri sunt recuperate de la populaţie şi de la industrie. Preţul unui certificat verde variază între un minim de 27 de euro şi un maxim de 55 de euro. Populaţia a plătit anul trecut subvenţii de 780 de milioane de lei către producătorii de energie verde, potrivit unui document al ANRE.

Cea mai generoasă schemă la nivel european

 „Adevărul“ a scris în urmă cu câteva zile că subvenţiile acordate în România pentru sectorul eolian sunt de două ori mai mari decât media europeană, în vreme ce pentru fotovoltaic sunt de şase ori mai mari. Ţara noastră îndeplineşte deja 97% din ţinta asumată pentru 2020. În factura populaţiei, certificatele verzi reprezintă 12%, însă în domeniul industrial procentul ajunge şi la 30-40% din costurile cu electricitatea. Alro şi ArcelorMittal, primii doi consumatori de energie din ţară, s-au plâns deja de mai multe ori de preţurile mari ale curentului electric.

Întrebat dacă Lakshmi Mittal, proprietarul ArcelorMittal din România, a evocat posibilitatea retragerii din ţara noastră, premierul Victor Ponta a spus în urmă cu două zile că acesta a vorbit de posibilitatea retragerii din Europa cu totul. Niţă a prezentat la Forum şi câteva statistici, care arată că Europa pierde teren în faţa SUA. Astfel, în ultimii şapte ani, preţul energiei a crescut în Uniunea Europeană cu 38% pentru industrie, pe când în SUA a scăzut cu 4%. Consumatorii casnici au suportat o creştere fenomenală de 85%, în timp ce în SUA a fost înregistrată o scădere de 8%. 

Consumatorul casnic poate spera la o scădere de preţ de 10%. Legea a fost agreată de Comisia Europeană. - Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie

Minerit: peste 400 de proiecte aşteaptă să fie deblocate

La nivelul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) există 839 de licenţe miniere acordate, din care 429 aşteaptă aprobarea Guvernului. Dar această aprobare depinde de promovarea unei noi Legi a minelor, care întârzie, astfel că şi respectivele proiecte sunt deocamdată blocate, a explicat, în cadrul Bucharest Forum/Energy, directorul general al ANRM, Ştefan Hîrşu.

El a mai arătat că „nu toate minele propuse spre închidere în urmă cu 15 ani ar fi trebuit cu adevărat închise“ şi a propus redeschiderea unora sau reluarea activităţilor în cele care nu au fost total abandonate. „Atunci când s-a întocmit lista cu minele ce urmau să se închidă au fost incluse, de-a valma, şi unele exploatări care erau viabile şi care ar fi putut funcţiona foarte bine până în ziua de azi. Ar fi de dorit să reluăm activitatea în aceste unităţi, dar pentru asta – ca şi pentru demararea noilor proiecte –avem nevoie de noua Lege a minelor“, a spus oficialul ANRM. „Aş vrea să profităm de faptul că ne întâlnim în cadrul acestui Forum şi să arătăm că este important ca proiectele noi, cum sunt şi cele de la Roşia Montană sau Roşia Poieni, să demareze cu sprijinul unei noi legislaţii în domeniul minelor“, a mai spus Hîrşu.

În fine, reprezentantul ANRM a mai anunţat că la Agenţie s-au prezentat „foarte mulţi“ investitori interesaţi să dezvolte proiecte miniere, dar şi să preia unele islazuri tehnice formate pe haldele de steril. 

Dezbaterile continuă la Bucharest Forum/Energy

Astăzi este cea de-a doua zi la Bucharest Forum/Energy, eveniment care reuneşte oficialităţi şi specialişti în energie din toată Europa care vor analiza principalele tendinţe ale sectorului de utilităţi din regiunea Mării Negre. Evenimentul, organizat de Adevărul Group şi Aspen Institute, se desfăşoară la Palatul Parlamentului. Forumul va aborda atât teme de ordin regional, cum ar fi agenda de dezvoltare energetică în zona Mării Negre sau problematica resurselor clasice şi regenerabile, cât şi subiecte cât se poate de „fierbinţi“ pentru piaţa naţională de energie din România.