Borza: Starea economiei este influenţată de negativismul politicienilor români. Iohannis trebuie să transmită mesaje pozitive
0„Negativismul şi fatalismul îmbrăţişate în discursul public de politicienii români (...) a adus mari deservicii României în ceea ce priveşte percepţia, favorabilitatea şi încrederea, condiţii absolut obligatorii dezvoltării şi prosperităţii. (...) Preşedintele României trebuie să transmită mesaje pozitive”, susţine deputatul independent Remus Borza.
Fostul administrator al Hidroelectrica atrage atenţia, pe blogul său, asupra criticilor dure aduse de preşedintele Klaus Iohannis performanţelor economice alşe Guvernului, susţinând însă că una dintre principalele sarcini ale acestuia ar trebui să fie aceea de mediere între instituţiile statului, atunci când constată existenţa unor conflicte instituţionale, ce ar putea afecta stabilitatea socială şi creşterea economică.
„Preşedintele Klaus Iohannis a criticat în termeni duri, ironizând pe alocuri, performanţele economice ale Guvernului. “PSD neglizează investiţiile serioase şi este incapabil să ţină ordine în finanţe“, a susţinut preşedintele în declaraţia de presă făcută de la Cotroceni. (...) Preşedintele României trebuie să transmită mesaje pozitive, să îndemne la reconciliere şi dialog, să vegheze la respectarea Constituţiei şi a drepturilor cetăţeneşti, să gireze procesul de reformă şi modernizare a statului şi a marilor sisteme publice: învăţământ, sănătate, administraţie. Să medieze, atunci când e cazul, de o manieră onestă şi constructivă, relaţiile dintre puterile şi instituţiile statului, atunci când constată existenţa unor conflicte instituţionale, ce ar putea afecta stabilitatea socială şi creşterea economică. Câtă vreme Iohannis este preşedintele tuturor românilor, opoziţia este cea chemată să critice şi să sancţioneze prin mijloace democratice derapajele, excesele sau politicile de guvernare ale puterii”, notează Borza.
Investiţiile, sacrificate
Deputatul subliniază că politicienii trebuie să înţeleagă că „riscul de ţară, costul finanţării, volumul investiţiilor străine, cursul de schimb valutar sunt influenţate de declaraţiile decidenţilor politici”.
„Înţeleg, în parte, îngrijorările preşedintelui legate de nivelul deficitului bugetar sau de cont curent, de efectele legii salarizării unitare sau de volumul redus al investiţiilor. Anul trecut, România a încheiat exerciţiul financiar cu un deficit bugetar de 24 miliarde de lei, reprezentând 2,9% din PIB, şi cu un deficit de cont curent de 12,5 miliarde de euro, reprezentând 3,6% din PIB. Ambele deficite se încadrează în ţintele asumate de România prin Tratatul de la Maastricht. Sunt ţări cu o economie mult mai dezvoltată decât a României, dar care în 2017 au avut un deficit mai mare: Spania 3,1% sau Portugalia 3% din PIB. În 2016, în mandatul Guvernului Cioloş, România a avut un deficit bugetar de 3%. Nu îmi aduc aminte ca preşedintele Iohannis să-şi fi manifestat atunci îngrijorarea. Chiar şi Franţa, ţara de adopţie a lui Julien, a avut în 2016 un deficit de 3,4% din PIB. Menţinerea nivelului deficitului bugetar sub ţinta de 3% s-a făcut pe seama investiţiilor. Practic, prin sacrificarea lor, 2017 consemnând cel mai mic volum al investiţiilor din ultimii cinci ani, de doar 26 miliarde de lei. Este evident că doar investiţiile pot susţine o creştere organică şi sustenabilă pe termen lung a economiei româneşti. Tocmai de aceea ar trebui să ieşim din această abordare populistă de a creşte continuu veniturile personalului bugetar, fără a exista o corelaţie între nivelul de salarizare, randamentul şi productivitatea muncii. Creşterea nefundamentată a salariilor şi pensiilor a avut ca efect un nivel record al inflaţiei de 5,2% în aprilie, creşterea ROBOR şi a dobânzii cheie de politică monetară”, susţine Borza.
CE şi FMI, optimiste
Pe de altă parte, Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt optimiste în ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti în 2018, aminteşte avocatul.
„Recent, FMI a revizuit în creştere de la 4,4% la 5,1% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an. Şi CE prognozează o creştere economică de 4,5%. În 2017, România a înregistrat o creştere economică record de 7%, de 2,8 ori mai mare decât media înregistrată în UE. Dacă principalele instituţii şi organisme internaţionale sunt optimiste în ceea ce priveşte evoluţia economiei româneşti, ar fi cazul să fie ceva mai optimist şi preşedintele României. E o realitate în ceea ce ne priveşte. Negativismul şi fatalismul îmbrăţişate în discursul public de politicienii români din ’90 încoace a adus mari deservicii României în ceea ce priveşte percepţia, favorabilitatea şi încrederea, condiţii absolut obligatorii dezvoltării şi prosperităţii”, se arată pe site-ul citat.