BNR nu vede cu ochi buni insolvenţa persoanelor fizice: statele care au introdus această prevedere au făcut-o în perioade de creştere economică

După ce a constatat că sistemul bancar poate pierde 1,1 miliarde de euro din denunţarea tuturor clauzele abuzive, iar prevederea care stipula sancţionarea acestora a tot fost amânată, Banca Naţională a României (BNR) nu vede cu ochi buni nici insolvenţa persoanelor fizice.

Alexandru Păunescu, director adjunct al Direcţiei Juridice din banca centrală, argumentează că statele care au introdus insolvenţa persoanelor fizice au făcut-o în perioade de creştere economică, nu pe timp de criză.

Situaţie „sensibilă” pentru „spectrul” financiar şi consumatori

„O altă problemă este cea a fidejusorilor care garantează creditele persoanelor juridice într-un procent foarte mare pe piaţa românească bancară. O alta este cum ar putea fi executate aceste garanţii în caz de insolvenţă a garantului. În opinia mea, reglementarea acestei instituţii, cel puţin pentru moment, nu se impune şi nu este oportună din motive legate de contextul financiar actual. Criza financiară încă dăinuie şi situaţia financiară a consumatorului şi a întregului spectru financiar este sensibilă”, a afirmat Păunescu.

Autorităţile române s-au angajat în faţa FMI şi CE să nu adopte legea insolvenţei personale. Aplicarea sa a fost, însă, impusă Ungariei. În România, Fondul a avut o atitudine opusă.

Fără televizor, cablu, calculator şi concedii

Păunescu a adus în discuţie şi o serie de dezavantaje. Unul dintre cele mai importante elemente ale dreptului european privind insolvenţa persoanelor fizice se referă la întocmirea planului de plată a creanţelor, care poate dura până la cinci ani, iar sumele din plan pot fi purtătoare de dobânzi. De asemenea, pentru a putea respecta planul, toate veniturile debitorului sunt afectate, cu excepţia costurilor de întreţinere a familiei, care sunt calculate pentru a asigura un nivel minim de trai. Tot în acest plan vor fi prevăzute bunurile mobile şi/sau imobile care vor fi vândute pentru acoperirea datoriilor.

Cele mai multe jurisdicţii europene care au reglementat insolvenţa consumatorului au prevăzut şi posibilitatea ca prin plan să se prevadă şi restricţii suplimentare, precum renunţarea la televizor, servicii prin cablu, computer sau concedii.

„Sunt consumator european şi am drepturi”

Pe de altă parte, Florin Moţiu, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, consideră că este necesară o reglementare a insolvenţei persoanelor fizice, care ar trebui inclusă în noul Cod al insolvenţei pe care Ministerul de Justiţie îl pregăteşte.

"Părerea mea este că trebuie să avem şi o asemenea reglementare, a insolvenţei persoanelor fizice. Opoziţia care există în acest moment în diferite medii este parţial nejustificată, pentru că printr-o colaborare a tuturor instituţiilor şi organismelor implicate în procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare bună şi eficientă şi în această privinţă”, a spus Moţiu.

Amânare continuă  pentru denunţarea clauzelor abuzive

Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, care trebuia aplicată de la 1 iulie, a fost din nou amânată, acum pentru 1 octombrie, după ce Guvernul a fost informat că băncile ar pierde 1,1 miliarde de euro. Clauzele care n-au fost negociate pot fi considerate abuzive iar miza este faptul că băncile vor fi obligate să elimine din toate contractele de creditare acele clauzele găsite abuzive de instanţe.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declara în urmă cu două zile că prevederile Codului de procedură civilă în privinţa clauzelor abuzive  au un impact „major” asupra sistemului bancar. 

„Dacă Banca Naţională are o poziţie cel puţin prudentă, nu este pentru că apărăm o bancă comercială sau alta, noi apărăm cei 6-7 milioane de deponenţi din băncile româneşti. Posibil ca şi debitorii, cei care au luat credite, în anumite cazuri să aibă dreptate, dar foarte important este să ştii că, dacă ai 200.000-300.000-400.000 debitori care urmăresc cu ajutorul avocaţilor anumite uşurări în ceea ce priveşte creditele să ştii că pe partea cealaltă ai 6-7 milioane de depozitari”, a afirmat Isărescu.