BNR menţine dobânda pe fondul scăderii inflaţiei
0Costi Dobrea
Surprizele pozitive aduse de economie, în anul curent, au toate şansele să nu se repete şi în 2007. Decizia de săptămâna trecută a Băncii Naţionale, previzionată de aproape toţi analiştii, este considerată a nu fi cea mai bună mutare, ţinând cont de riscurile anului viitor.
Ultima şedinţă de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR) a adus eliminarea plafonului de 300% din fondurile proprii pentru totalul creditelor în valută. Impusă în vara anului trecut, limitarea volumului de credite în valută a forţat băncile comerciale să exporte către instituţiile-mamă creditele pe care le acordau pe segmentul de corporaţii. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care o parte din banii intraţi în economie ajungeau să reprezinte chiar şi 10% din activele totale ale băncilor-exportatoare, fonduri pe care banca centrală nu le poate controla şi influenţa.
Simultan, BNR a decis să menţină constantă dobânda de politică monetară, precum şi nivelul rezervelor minime obligatorii. Măsura a fost una aşteptată de aproape întreaga piaţă financiară din România, dar cu menţiunea că am putea asista la viitoare majorări ale dobânzii de intervenţie. Matei Păun, analist economic, consideră că menţinerea nivelului dobânzii de politică monetară reprezintă o greşeală din partea BNR şi este posibil să asistăm, în perioada următoare, la dobânzi mai mari. Motivul previzionării acestor creşteri ţine de presiunile inflaţioniste ce se vor materializa anul viitor. Comunicatul băncii centrale subliniază faptul că "îndeplinirea obiectivului de continuare a procesului de dezinflaţie, în condiţiile stabilităţii mediului economic şi financiar, reclamă menţinerea unei conduite restrictive a politicii monetare, alături de un suport consistent şi continuu din partea politicilor fiscale şi de venituri, precum şi din a reformelor structurale". Astfel, pentru anul viitor, Executivul a anunţat un deficit bugetar de 2,8%. Iar sporirea cheltuielilor guvernamentale înseamnă o presiune mai mare de creştere a preţurilor.
În plus, Matei Păun explică faptul că, pe lângă riscurile venite din partea execuţiei bugetare, trebuie să ţinem cont şi de presiunea generată de evoluţia comerţului exterior. Adâncirea diferenţei dintre exporturi şi importuri se reflectă în deficitul de cont curent. "Iar dacă soldul negativ al contului curent nu va mai fi finanţat, situaţia va dăuna monedei naţionale", subliniază Matei Păun. În anul curent, deşi deficitul de cont curent este estimat să depăşească 10% din produsul intern brut, este finanţat în proporţie de circa 80% prin investiţii străine. "Dar cele mai multe venituri au provenit din privatizări. Întrebarea este ce facem anul viitor, pentru că nu putem continua finanţarea contului curent prin privatizări. Este ca şi cum am consuma peste posibilităţi şi începem să vindem mobila din casă", explică Păun. Pe de altă parte, o sursă de finanţare a contului curent ar putea fi reprezentată de intrările de capital de tip greenfield (investiţii de la zero). Însă, analistul economic consideră că, anul viitor, nu ar trebui să ne aşteptăm la un salt semnificativ al acestui tip de intrări. "Cei care vin să investească în România o fac pentru piaţa compusă din 22 milioane de locuitori şi pentru creşterea economică a ţării noastre. Nu datorită faptului că aderăm la Uniunea Europeană", spune Matei Păun. Astfel, evoluţiile pozitive din anul curent - finanţarea deficitului de cont curent, deficit bugetar redus şi scăderea inflaţiei la 4,8% după primele zece luni s-au datorat unor circumstanţe favorabile, puţin probabil să se repete şi anul viitor. Calendarul de aliniere a preţurilor administrate, perspectiva creşterii preţurilor la produsele alimentare sau riscul deprecierii monedei naţionele conduc la aşteptări mai pesimiste pentru economia românească.