BNR menține dobânda cheie la 6,5%. Ce înseamnă asta pentru rate, economii și credite

Banca Națională a României (BNR) a decis miercuri să mențină dobânda cheie la 6,50%, o decizie cu implicații directe atât pentru banii românilor, cât și pentru întreaga economie.

Păstrarea dobânzii cheie înseamnă că ratele creditelor nu vor scădea prea curând, iar dobânzile fixe ar putea chiar să crească ușor în perioada următoare.

„BNR a ales să păstreze dobânda cheie pe baza unei prognoze clare și pentru a nu interveni excesiv. O majorare ar fi putut încetini economia și risca o recesiune nejustificată”, a explicat expertul financiar Claudiu Trandafir.

Impact asupra depozitelor

Potrivit acestuia, în contextul unei inflații de 10%, dobânda reală este negativă, de aproximativ -4%, ceea ce va avea un impact direct asupra depozitelor: banii depuși la bancă își vor pierde din valoare.

„Dobânda real negativă descurajează economisirea și poate stimula consumul sau speculațiile, alimentând ciclul inflaționist. În plus, pune presiune pe cursul de schimb, deoarece investitorii pot prefera să își mute economiile în euro”, a spus fondatorul OferteBancare.ro.

Creșterea dobânzi ar fi afectat și costul datoriei guvernamentale

Menținerea dobânzii cheie protejează debitorii, deoarece o majorare ar duce la creșterea costului creditării prin ROBOR și IRCC. Totodată, o creștere a dobânzii ar afecta și costul datoriei guvernamentale, ceea ce ar avea efecte negative asupra întregii economii.

Când ar putea scădea dobânda cheie

Specialiștii estimează că o scădere a dobânzii cheie ar putea fi luată în considerare abia după temperarea semnificativă a inflației, probabil în prima parte a anului viitor, dacă evoluția prețurilor și indicatorii economici permit acest lucru.

„BNR nu va reduce dobânda până nu va fi sigură că inflația e sub control, pentru a evita presiuni noi asupra cursului și asupra economiei. Practic, păstrarea dobănzii-cheie este singura decizie care nu are un impact negativ. Dacă proiecțiile pentru anul viitor sunt reale și inflația va scădea, atunci cel mai probabil vom vorbi despre o modificare a dobânzii cheie”, a declarat Trandafir.

Potrivit acestuia, decizia BNR transmite un mesaj clar: stabilitatea financiară și predictibilitatea sunt prioritare, chiar dacă acest lucru înseamnă că ratele vor rămâne ridicate pe termen scurt.

BNR a anticipat riscuri însemnate privind inflația și activitatea economică

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, anticipând incertitudini și riscuri însemnate privind inflația și activitatea economică.

CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi dobânda cheie la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul continuării consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să provină din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum și războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, iar pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE.

În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice.

Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Numărul românilor cu depozite bancare mai mari de 100.000 de euro a scăzut deja

Numărul românilor cu depozite mai mari de 100.000 de euro a scăzut cu peste 4.100 față de finalul lui 2024, ajungând sub pragul de 82.000 de persoane în primul semestru al acestui an.

Valoarea totală a acestor depozite bancare s-a redus cu aproape 300 de milioane de euro. Este o tendință începută în T1, când scăderea era de aproximativ 1.700 de persoane și 500 de milioane de euro retrași, și accentuată în T2, cu încă 2.500 de persoane ieșite din această categorie.

Există mai multe explicații pentru această schimbare, spun experții Finzoom.

„În primul rând, dobânzile la depozitele bancare au scăzut, iar în același timp, titlurile de stat au devenit extrem de atractive, oferind dobânzi de două sau chiar trei ori mai mari la euro, neimpozitate, garantate de stat și, în cazul emisiunilor Fidelis, tranzacționabile oricând pe bursă fără pierderea dobânzii acumulate”, a afirmat Irina Chițu, director Finzoom.

Potrivit acesteia, mulți investitori au ales să își diversifice portofoliile, mutând banii în imobiliare, pe piețele internaționale sau în alte valute. Apoi, inflația ridicată și costurile vieții în creștere au impulsionat utilizarea economiilor pentru consum, mai ales în perioade costisitoare precum vara, când cheltuielile cresc pentru vacanțe. La fel de important, discuțiile din spațiul public despre posibile schimbări fiscale – cum ar fi taxarea progresivă a veniturilor mari sau a capitalurilor – au determinat unii deponenți să acționeze preventiv.

Nu trebuie ignorat nici contextul regional, marcat de incertitudini economice și tensiuni geopolitice, care i-au împins pe unii români cu economii mari să caute diversificare și poate siguranță în afara granițelor.