Cumpărătorii de casă nouă au fost în prima parte a anului, aproape în exclusivitate, clienţi care au deja o locuinţă şi doresc îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, aşa-numiţii „move-up buyers”

CITIŢI ŞI

Dau casa veche pe una nouă

<a href="http://www.adevarul.ro/articole/dau-casa-veche-pe-una-noua-1.html" rel="nofollow"></a>

O altă parte a cererii potenţiale vine din partea familiilor cu venituri lunare cuprinse între 1.000 şi 1.500 de euro şi care nu se încadrează pentru obţinerea unui credit ipotecar, potrivit unui raport al companiei de consultanţă imobiliară BNP Paribas Real Estate. Aceste familii pot susţine plata unei chirii medii lunare de minimum 400 – 600 de euro. Prin urmare, ei pot plăti această sumă şi ca rată directă la dezvoltator. "În prezent, pe segmentul locuinţelor noi, cererea efectivă solvabilă provine în principal din partea populaţiei tinere - între 30 şi 40 de ani, cu venituri lunare de peste 2.500 euro pe gospodărie, necesare pentru obţinerea creditelor ipotecare", se arată în studiul BNP Paribas.

Perspective sumbre

Vânzările au fost afectate şi de devalorizarea leului în raport cu moneda europeană. Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2009, rata de schimb a variat intre 4,02 şi 4,20 lei pentru un euro, cu un vârf de 4,31 lei pentru un euro în primul trimestru. Comparativ cu rata de schimb înregistrată la sfârşitul primului semestru 2008, când raportul leu-euro era de 3,64, devalorizarea leului a fost semnificativă. „Efectul scăderii preţurilor exprimate în euro a fost temperat sau chiar anulat în unele cazuri de devalorizarea monedei naţionale”, se arată în raportul citat.
În lunile următoare nu se aşteaptă modificări semnificative ale condiţiilor de piaţă comparativ cu situaţia actuală, potrivit BNP Paribas. Cei mai importanţi factori care acţionează direct asupra segmentului rezidenţial sunt raportul venituri-cheltuieli per gospodărie, reflectat în nivelul veniturilor disponibile pentru achiziţia de bunuri cu folosinţă îndelungată precum bunurile imobiliare, structura cheltuielilor gospodăriilor, cursul de schimb leu-euro, politica fiscală şi nu în ultimul rând factorul psihologic, determinat de incertitudinea cu privire la obţinerea unor venituri stabile pentru o perioadă mai îndelungată.