Bloomberg: Incertitudinile politice fac ca investitorii să trateze România ca o țară din categoria „junk”
0Obligațiunile în euro emise de statul român se tranzacționează deja la niveluri similare cu cele ale unor state din categoria junk, nerecomandate investitorilor, după incertitudinile politice din ultimele luni. În plus, scrutinul prezidențial de duminică aduce noi riscuri atât pentru monedă, cât și pentru datoria locală, notează publicația Bloomberg.
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, dar și demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de premier au declanșat ieșiri de capital din obligațiuni și acțiuni și a dus Leul la un minim record, scrie Bloomberg.
Datoria de stat internă a redus o parte din pierderile din această săptămână, iar leul s-a stabilizat cu ajutorul intervențiilor băncii centrale. Cu toate acestea, presiunea de vânzare poate crește din nou dacă noul președinte ales este în conflict direct cu actualele partide de guvernământ sau dacă întârzierile în remedierea finanțelor statului amenință accesul României la banii Uniunii Europene.
De asemenea, situația s-ar putea agrava în scenariul unei schimbări de guvern, care „înseamnă o incertitudine politică mai mare și, prin urmare, mai multe riscuri pentru calea de consolidare fiscală”. Ce s-ar întâmpla mai departe? – „UE ar putea începe în iunie-iulie să ia în considerare suspendarea fondurilor UE”, afirmă, într-o notă pentru sursa citată, Mai Doan, economist la Bank of America Corp.
Datoria denominată în leu, cea mai vulnerabilă
Datoria denominată în leu este cea mai vulnerabilă la o potențială scădere. Aceste bancnote prezintă riscul ca banca centrală să permită deprecierea și mai mare a monedei pentru a atenua presiunile asupra contului curent și pentru a-și proteja rezervele de valută forte.
„O astfel de depreciere ar fi cea mai mare din 2007-2008, neobișnuită în absența unei recesiuni, dar nu implauzibilă având în vedere amploarea dezechilibrelor macroeconomice”, a spus Sergei Voloboev, analist la Bloomberg Intelligence.
Recent, S&P Global Ratings a semnalat că România ar putea risca să își piardă gradul de investiție dacă instabilitatea politică îi subminează capacitatea de a reduce deficitul fiscal.
Datoria internațională a României a luat deja în calcul o potențială retrogradare, euroobligațiunile tranzacționându-se la niveluri similare cu cele ale unor națiuni cu un scor de credit junk, cum ar fi Turcia.
BNR: Pleacă rapid bani din țară, pe toate căile
Deficitul contului curent al balanței de plăți a depășit 7,6 miliarde de euro în primele trei luni ale acestui an, față de doar 4,2 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2024 și 4,8 miliarde de euro la final de februarie 2025. Altfel spus, într-o singură lună, diferența dintre intrările și ieșirile de valută a crescut cu 3 miliarde de euro, iar această evoluție, arată datele Băncii Naționale a României, a fost influențată în primul rând de importurile masive de bunuri, inclusiv mâncare.
La această categorie s-a înregistrat un minus de 8,3 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară din 2024, în condițiile în care am importat de 30 de miliarde de euro, cu 3 miliarde mai mult decât în 2024 și am exportat în valoare de 22 de miliarde de euro, cu sub 500 de milioane de euro mai mult decât în 2024. Într-o singură lună, martie, deficitul la acest capitol a urcat cu aproape 3 miliarde de euro.
”Situație rară: Din România au ieșit mai mulți bani prin transferuri decât au intrat. Și multinaționalele au început să scoată bani prin credite, în loc să aducă. Singurele două domenii ce aduc un plus substanțial de valută: Transporturile și IT&C”, scrie Economica.net.
Potrivit site-ului economic, cele mai îngrijorătoare cifre vin, însă, dinspre companiile internaționale prezente în România, firme care formează mare parte din PIB-ul țării.
”Creditele intragrup au atins un minus de 1,3 miliarde de euro față de doar 198 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2025, și 38 de milioane de euro în ianuarie 2025. În perioada similară din 2024, minusul a fost de sub 240 de milioane de euro. Aceasta înseamnă că doar în martie firmele străine au scos prin credite intragrup peste 1,1 miliarde de euro, o sumă record al ultimilor ani. Aceste date nu includ perioada de după primul tur al alegerilor prezidențiale, când ieșirile de valută din țară au atins niveluri record, pe fondul incertitudinilor politice și economice. Este de așteptat, așadar, ca balanța pe primele cinci luni ale acestui an să conțină date și mai proaste”.