BERD: Îmbătrânirea populaţiei afectează mediul de afaceri

Populaţia României scade de la o zi la alta din motive ce ţin de emigrare şi rata scăzută a natalităţii. În plus, populaţia îmbătrâneşte. Pe lângă impactul asupra viitoarelor pensii, acest aspect va avea efecte şi asupra mediului de afaceri, în special în ceea ce priveşte companiile de mari dimensiuni, care sunt prezente pe piaţa românească.

Nici în privinţa firmelor mici România nu stă prea bine, existând o lipsă a dinamismului şi, în cazuri foarte rare, acestea reuşesc să treacă la următorul nivel de dezvoltare.

Un studiu recent al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, citat de Hotnews, spune că România şi Europa Centrală împreună cu statele baltice (CEB) au multe firme mici şi foarte puţine mari.

În jur de 80% dintre firmele din aceste ţări au mai puţin de 10 angajaţi, comparativ cu 75% în firmele din Europa de Vest. Distribuţia locurilor de muncă în companiile de diferite dimensiuni contează. 

 „Firmele mai mici tind să investească mai puţin în capital uman şi proprietate intelectuală. Drept consecinţă, ele tind să fie mai puţin productive decât firmele mari”, se arată în document.

În timp ce firmele mici din România şi CEB angrenează un procent mare din forţa de muncă în comparaţie cu alte state UE, diferenţele sunt relativ mici. În medie, 32% din forţa de muncă este angajată de companiile mari în aceste regiuni, comparativ cu o medie de 35%, în alte ţări UE.

Aceste diferenţe se reflectă în productivitate. Economiile din CEB şi România sunt dominate de firme neproductive, ceea ce duce la o productivitate agregată scăzută.

Lipsa de dinamism este mare în România (şi CEB) printre firmele mici. 

Conform documentului, în medie, firmele mici din România (şi CEB) menţin numărul de angajaţi la circa 8, comparativ cu 12 în alte ţări UE. Multe firme din aceste ţări nu au promovat niciodată de la categoria de mici dimensiuni. 

Firmele mai mari au cea mai mare contribuţie la crearea de locuri de muncă. Într-adevăr, firmele cu o creştere moderată a numărului de personal angajează, în medie, 37 de persoane pe an în România (şi CEB), în timp ce în alte ţări UE, circa 23. Doar 7% dintre firmele mici cresc pentru a angaja cel puţin 10 oameni pe an, comparativ cu 11 în alte ţări UE. 

În timp ce firmele mici din România şi CEB au o probabilitate mai mică de creştere în dimensiuni, comparativ cu alte ţări UE, firmele mari au o probabilitate mai mare să scadă în dimensiuni.

Tendinţa ca firmele mari să scadă în dimensiuni, în timp, vine de la emigrare şi îmbătrânirea populaţiei, exacerbată de rate scăzute de ocupare a forţei de muncă pentru lucrătorii în vârstă.

Conform datelor Institutului Naţional de statistică, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 107,9 (la 1 ianuarie 2017) la 110,7 persoane vârstnice la100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018). Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,3 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2017. 

La 1 ianuarie 2017 populaţia rezidentă a fost de 19,638 milioane persoane, în scădere cu 122.000 faţă de 1 ianuarie 2016. 

"România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării (după sporul nevativ). Soldul migraţiei internaţionale în anul 2016 a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 76.000 persoane", informează INS.

De ce firmele mici eşuează în creştere? Studiul BERD a identificat trei motive, dând exemplu India. 

În primul rând, majoritatea firmelor mici sunt deţinute de familii. Lipsa încrederii împiedică proprietarii de firme să delege sarcini sau să angajeze manageri extern, ceea ce reprezintă o condiţie de creştere peste un anumită dimensiune. Lipsa delegaţiei lasă firmele adesea cu management inadecvat, respectiv cu lipsa abilităţilor tehnice.

Un alt rol îl pot juca imperfecţiunile şi infrastructura de pe piaţa de credit. Firmele mici şi inovative vor descoperi că este dificil de accesat capital extern, având în vedere lipsa unui istoric cu împrumutătorii.

Distorsiunile instituţionale pot juca, de asemenea, un rol. De exemplu, acolo unde reglementările în sectorul afacerilor sunt stricte şi legate de dimensiunea companiei, firmele productive pot alege să renunţe la creştere şi să rămână "sub radar".