Banii in plus din reducerea impozitelor - aruncati in inflatie si deficite externe

Analistii economici tin sa avertizeze ca banii in plus in buzunarele romanilor "daruiti" peste noapte de introducerea cotei unice risca sa degenereze in inflatie si deficite externe mari, daca

Analistii economici tin sa avertizeze ca banii in plus in buzunarele romanilor "daruiti" peste noapte de introducerea cotei unice risca sa degenereze in inflatie si deficite externe mari, daca ministerul Finantelor si Banca Centrala nu isi vor coordona politicile. Cu toate acestea, analistii nu neaga avantajele cotei unice. "Avem de-a face cu o noua filosofie fiscala care urmareste sa scoata la lumina o parte din economia neagra", ne-a declarat Daniel Daianu, fost ministru de Finante. El a tinut sa precizeze ca, prin introducerea cotei unice, Romania se va alinia de fapt la sistemele de impozitare din celelalte tari din Europa Centrala si de Est, care au reusit astfel sa atraga un numar mare de investitori atat nationali, cat si straini. De aceeasi parere este si Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, care adauga la avantaje si simplificarea fiscalitatii. Insa cealalta "fata" a cotei unice ascunde fenomene economice negative precum deficite externe si inflatie, sustin analistii. "Daca introducerea cotei unice nu are efectul preconizat in ce priveste crearea de noi locuri de munca sau scoaterea lor din subteran, exista riscul de adancire a deficitului bugetar sau de aparitie a unor pusee inflationiste", avertizeaza Daianu. El sustine ca motoarele economiei romanesti functioneaza deja la turatie ridicata, principalul combustibil fiind consumul - atat al firmelor private, cat si al persoanelor fizice. Or, mai multi bani in buzunarul romanilor, daca nu vor avea un raspuns din partea ofertei nationale, se vor duce pe importuri si nu vor face decat sa stimuleze fenomenele negative din economie - precum inflatia si deficitele externe, avertizeaza Daianu. "Este necesara o foarte buna conclucrare intre Guvern si BNR pentru stapanirea contextului macroeconomic in perioada ce vine. Trebuie gandit de acum un plan "B" care sa permita controlul in situatia aparitiei unor derapaje importante", sustine el. Dintre masurile care se pot lua in astfel de situatii, Daianu enumera: reducerea unor cheltuieli bugetare, incetinirea scaderii dobanzilor (deci o politica monetara mai stransa), introducerea unor restrictii la creditul de consum si chiar amanarea trecerii la tintirea directa a inflatiei sau la liberalizarea contului de capital. In schimb, reprezentantii BNR nu se arata prea ingrijorati de posibilitatea cresterii inflatiei in perioada ce vine. Motivul: se asteapta inca date statistice pentru a determina impactul pe care-l va avea cota unica asupra inflatiei. "La BNR, directiile de specialitate analizeaza pe toate fetele aceasta masura, din punct de vedere al politicii monetare si al politicii valutare. Mai sunt inca informatii de primit si mai sunt inca masuri ce urmeaza sa fie adoptate de Ministerul de Finante in completarea obiectivului tinta: simplificarea fiscalitatii", ne-a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. La capitolul riscuri, Vasilescu nu neaga potentialul inflationist al primei decizii a noului Guvern. " Exista riscul ca toata economia sa stea in fata cuptorului si sa astepte ca drobul de sare sa cada. In cazul de fata, drobul este inflatia", recunoaste Vasilescu.