Băncile europene „din umbră” pierd tot mai mult teren

Sistemul financiar paralel se confruntă cu un risc de lichiditate, care se poate propaga asupra altor sectoare, inclusiv către băncile din umbră, susţin reprezentanţii BCE.

Sectorul bancar european ''din umbră'' a înregistrat un declin neaşteptat anul trecut, după un deceniu de creştere rapid, în timp ce creditorii tradiţionali şi-au majorat cota de piaţă, arată un studiu publicat luni de Comitetul european pentru riscuri sistemice (ESRB), transmite Reuters, citat de Agerpres.

Activele deţinute de aşa numită bănci din umbră europene - firme financiare care nu fac parte din categoria băncilor, companiilor de asigurări, fondurilor de pensii şi caselor de clearing reglementate - au scăzut anul trecut cu 0,1%, la 42.300 de miliarde de euro, în timp ce activele sistemului financiar în ansamblu au crescut cu 0,9%, a informat ESRB.

Instituţia a precizat că printre vulnerabilităţile cu care se confruntă sistemul financiar paralel se află riscul legat de lichiditate, cel de contagiune către diverse alte sectoare, inclusiv către băncile din umbră, şi nivelul ridicat de îndatorare, prin utilizarea derivatelor pentru finanţarea tranzacţiilor.

În ultimii ani, băncile din umbră au înregistrat o creştere rapidă, ceea ce a spoit temerile privind stabilitatea financiară din sectorul bancar.

Totuşi, alte segmente din sectorul bancar din umbră s-au extins, datorită activităţii sporite a diverselor fonduri de investiţii, care deţineau la sfârşitul anului trecut active de 13.500 miliarde de euro, faţă de 12.200 miliarde de euro în 2016.

Activele totale ale vehiculelor financiare din zona euro au rămas stabile în 2017, la 1.900 miliarde de euro, a precizat Comitetul european pentru riscuri sistemice.

Reglementările introduse după criza financiară din 2008 destinate să asigure stabilitatea sectorului bancar trebuie extinse şi la fondurile care oferă credite, aşa-numitele bănci din umbră, şi firme de tip fintech, a avertizat recent Banca Reglementelor Internaţionale (BRI).

Introducerea politicilor "macroprudenţiale" care obligă băncile să pună deoparte rezerve de fonduri contraciclice, în cazul în care piaţa creditului trece prin situaţii dificile, este o inovaţie majoră după criza financiară.

În raportul său anual, BRI estimează că instrumentele macroprudenţiale actuale ar putea să nu fie suficient de eficiente pentru a face faţă riscurilor venite din partea altor actori ai sistemului financiar, precum firmele care se ocupă cu gestionare de fonduri. Aceste fonduri sunt cunoscute sub denumirea de bănci din umbră pentru că practică şi oferirea de credite, o activitate care prosperă după criza financiară în condiţiile în care băncile, reglementare mai sever, şi-au redus creditarea pentru a face faţă presiunile asupra capitalului lor.

Anumite organisme naţionale de reglementare au început deja să ia măsuri în acest sens. De exemplu, organismul care reglementează piaţa bursieră americană, U.S. Securities and Exchange Commission (SEC), cere anumitor fonduri mutuale să aibă suficientă lichiditate pentru a face faţă unei cereri bruşte a solicitărilor de rambursare.

Cu toate acestea, BRI susţine că este nevoie de o cooperare mai strânsă între regulatori şi băncile centrale pentru a face faţă riscurilor venite din partea sistemului financiar în sens larg. "Creşterea importanţei gestionarilor de fonduri şi altor investitori instituţionali atât în intermedierea financiară internă cât şi în cea transfrontalieră impune autorităţilor să monitorizeze potenţialele riscuri sistemice ale acestor activităţi, atât la nivel naţional cât şi global, şi s analizeze cum pot folosi abordările macroprudenţiale pentru a face faţă acestor riscuri", a apreciat BRI.

Fondată în anul 1930, Banca Reglementelor Internaţionale este considerată ''banca centrală a băncilor centrale''. În prezent, BRI numără 60 de membri, bănci centrale (inclusiv BCE) şi autorităţi monetare din toate zonele geografice. BRI este contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale. În plus, BRI serveşte şi ca forum pentru facilitarea schimburilor de opinii între instituţiile de emisiune monetară şi drept centru de cercetare economică şi monetară. De asemenea, BRI acţionează, printre altele, şi ca agent sau mandatar pentru operaţiunile financiare internaţionale.