Băncile au depus 152 de sesizări la Curtea Constituţională privind darea în plată

Curtea Constituţională va dezbate în luna septembrie cel puţin 151 de excepţii de neconstituţionalitate ridicate de bănci cu privire la Legea dării în plată, dar şi una a Judecătoriei Sinaia, cele mai multe fiind depuse de Raiffeisen Bank, Bancpost, Banca Transilvania şi Banca Românească.

De la intrarea în vigoare a Legii dării în plată şi până în prezent,  au fost depuse la Curtea Constituţională 152 de dosare de neconstituţionalitate asupra legii. Dintre acestea, 151 sunt acţiuni ale băncilor, iar una este a Judecătoriei Sinaia, care s-a sesizat din oficiu asupra unui dosar aflat pe rol.

urtea Constituţională va dezbate aceste dosare cel mai probabil în septembrie, la revenirea din vacanţa judecătorească, moment până la care numărul de sesizări înregistrate ar putea creşte.În urmă cu 10 zile, la CCR erau înregistrate 131 de dosare de neconstituţionalitate. 

Având în vedere că toate aceste dosare se referă la aceleaşi speţe, normele CCR sunt de comasare a tuturor cazurilor şi dezbatere a sesizărilor în comun, într-o singură şedinţă, potrivit News.ro.

Până în acest moment, Raiffeisen Bank este instituţia care a depus cele mai multe sesizări, în număr de 35. Raiffeisen este urmată de Bancpost, cu 26 de dosare, dintre care trei în comun cu ERB New Europe Funding, Banca Transilvania, cu 24 de dosare, Banca Românească, cu 21 de dosare, şi Piraeus, cu 9 dosare. Au mai făcut sesizări şi reprezentanţii BRD (9), OTP (6), Credit Europe (4), BCR (4),  Alpha Bank (3), ING (2), Garanti Bank (2), Intesa Sanpaolo Bank (1), Unicredit (1) şi ERB (1). Aproape jumătate dintre aceste excepţii de neconstituţionalitate au fost ridicate doar în luna august.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.

O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai. Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, omul nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.