Bancherii cred că BNR va scumpi creditarea
0Costi Dobrea
partea Băncii Naţionale, opiniile fiind împărţite numai în ceea ce priveşte momentul aplicării. Daniel Buzatu, dealing supervisor în cadrul Băncii Româneşti, consideră că următoarea şedinţă a băncii centrale, de la sfârşitul acestei săptămâni, ar putea aduce ori o creştere a dobânzii de intervenţie cu 0,25 - 0,5 puncte procentuale, ori o majorare la 24% - 25% a rezervelor minime obligatorii la lei (resurse financiare pe care băncile sunt obligate să le depoziteze la BNR, şi nu să le introducă în creditare). "Însă personal cred că o întărire a politicii monetare nu este de bun augur pentru mediul financiar-bancar din ţara noastră, din două motive", precizează Daniel Buzatu. În primul rând, măsurile BNR vor avea un efect întârziat asupra creditului privat. Ultima scumpire a împrumuturilor bancare a avut loc în perioada iulie-august 2006, după ce BNR a ridicat, la sfârşitul lui iunie, dobânda de intervenţie de la 8,5% la 8,75% şi rezervele minime obligatorii la lei de la 16% la 20%. Iar în al doilea rând, creditul şi, implicit consumul, nu încetinesc în perioada sărbătorilor. "Nimeni nu se uită la o majorare a costului împrumutului cu 0,25% sau 0,5%", subliniază Daniel Buzatu. Spre exemplu, chiar şi după restricţiile de la sfârşitul lunii iunie, creditele acordate populaţiei şi-au menţinut ritmul de creştere (peste 120% pentru împrumuturile în lei şi circa 50% pentru cele în valută).
Alţi analişti nu se aşteaptă însă la modificări ale politicii monetare în următoarea şedinţă a Băncii Naţionale. Astfel, atât Florin Cîţu, economist şef ING Bank, cât şi Radu Crăciun, analist-şef ABN Amro Bank, susţin că Banca Naţională va menţine constantă dobânda de politică monetară. Florin Cîţu îşi motivează previziunile prin faptul că banca centrală are o atitudinte mai mult retroactivă şi mai puţin proactivă. Adică ţine seama de evoluţia curentă a inflaţiei şi nu de perspectiva următorilor doi ani. Spre exemplu, după primele nouă luni ale anului curent, rata inflaţiei a coborât la 5,48%. "Iar până la finalul anului, nivelul va coborî sub 5%", adaugă Florin Cîţu. Motivul principal pentru posibila scăderea a inflaţiei sub ţinta BNR este legat de perioada septembrie-decembrie a anului trecut, când indicele preţurilor de consum a înregistrat rate lunare de chiar peste 1%. "Iar dacă ne uităm la scenariul BNR, inflaţia este prognozată peste ţintă în 2007, ceea ce ar presupune o politică monetară mai strânsă", precizează Cîţu.
Mai mult, deşi recenta majorare a tarifului la gaze naturale a fost motivată ca fiind o compensare a faptului că inflaţia risca să coboare sub ţinta de 5%, raportul din august al BNR prevedea totuşi o creştere a preţului gazelor naturale de 23,2%. Adică, este foarte probabil să asistăm la presiuni suplimentare pe parcursul anului viitor, ceea ce implică o creştere a probabilităţii de majorare a dobânzii de politică monetară în prima jumătate din 2007, adaugă Florin Cîţu. Pe de altă parte, Radu Crăciun consideră că este posibil să asistăm mai rapid la măsuri restrictive, chiar de la finalul acestui an. "Aş înclina să cred că Banca Naţională va menţine nemodificată dobânda de intervenţie la şedinţa din 10 noiembrie, dar ar fi posibil să o majoreze în decembrie cu 0,25 sau 0,5 puncte procentuale", subliniază Radu Crăciun. Măsura ar veni în întâmpinarea presiunilor inflaţioniste de anul viitor. Pe lângă alinierea tarifelor la energie electrică, termică şi gaze naturale, posibile creşteri ale preţurilor vor veni şi din partea produselor alimentare. "Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în cele zece state care au aderat la Uniunea Europeană în 2004, vedem că preţurile produselor alimentare s-au majorat. Este foarte probabil să vedem o evoluţie similară şi în ţara noastră", susţine Radu Crăciun. În plus, 2006 a fost un an agricol ce a favorizat scăderea preţurilor alimentare (-1,4% în perioada ianuarie - septembrie). În ciuda aşteptărilor privind scumpirea creditelor, o veste bună ar putea veni pe parcursul anului viitor. Atât Florin Cîţu, cât şi Radu Crăciun consideră că Banca Naţională ar putea reduce, în 2007, rata rezervelor minime obligatorii. Florin Cîţu explică faptul că această pârghie de scumpire a creditului distorsionează informaţiile primite din piaţa financiară. Băncile s-au folosit de creşterea rezervelor minime obligatorii pentru a introduce diverse comisione care mascau costul real al creditelor şi ocoleau restricţia BNR privind limitarea ratelor lunare la maximum 40%. Astfel, o eventuală reducere a rezervelor minime obligatorii ar trebui să conducă şi la o diminuare a costului total al împrumuturilor bancare.
Pe de altă parte, Radu Crăciun atrage însă atenţia că o scădere a rezervelor minime obligatorii ar putea fi însoţită de o majorare a dobânzii de intervenţie, astfel încât creditele să rămână la fel de scumpe.