Banatul e „fruncea“ restanţelor la credite

Raportate la împrumuturile totale contractate, sumele restante ale locuitorilor şi ale companiilor din Regiunea Vest sunt cele mai mari din ţară. Doar locuitorii şi companiile din Sud au reuşit să-şi diminueze restanţele în ianuarie. Bucureştenii rămân cei mai conştiincioşi, deşi sumele restante au crescut semnificativ.

Dacă în luna decembrie a anului trecut restanţele la creditele contractate de populaţie şi firme au reuşit să înregistreze o uşoară scădere, ianuarie a readus pe trend ascendent valoarea ratelor neachitate la timp.

Numai într-o singură lună, sumele restante au crescut cu aproape un miliard de lei (12,2%), până la un nou nivel-record de 8,77 miliarde de lei (2,13 miliarde de euro). Având în vedere că activitatea de creditare de-abia s-a mişcat în ianuarie, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor contractate a continuat să crească până la 4,37%, de la 1,7% în urmă cu un an.

Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, spune că pot exista două cauze în ceea ce priveşte recrudescenţa restanţelor în ianuarie, după scăderea din luna precedentă. „Pe de o parte, e posibil ca în decembrie unele bănci să fi înregistrat o parte din creditele cu restanţe în străinătate. Pe de altă parte, intră în discuţie factorul sezonier. În decembrie, mulţi clienţi primesc bonusuri şi achită o parte din plăţi, iar în ianuarie se întâmplă exact invers: din lipsă de resurse, unele rate rămân neachitate", explică Bogza.

Moldovenii au cele mai multe restanţe în lei

În ceea ce priveşte distribuţia restanţelor la nivel teritorial, bucureştenii se remarcă prin conştiinciozitate, bănăţenii sunt mai delăsători, iar cei din Sud au reuşit să-şi achite şi în ianuarie o parte din restanţe. Locuitorii şi firmele din Capitală înregistrează întârzieri la plată pentru 3,96% din împrumuturile contractate, fiind cea mai mică pondere înregistrată.

Valoarea nominală a restanţelor este însă cea mai mare din ţară şi se ridică la 2,94 miliarde de lei (713,7 milioane de euro), două treimi din total fiind în valută. În plus, aici sumele restante au crescut cu 18,4% numai într-o singură lună. La polul opus se află Regiunea Vest, cuprinzând judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, unde restanţele au ajuns la 5,15% din totalul sumelor împrumutate (731 milioane de lei). Ponderi ale restanţelor de peste 4,5% se mai înregistrau în ianuarie în Nord-Vest (1,171 miliarde de lei), Centru (910 milioane de lei), Sud (773 milioane de lei) şi Nord-Est (904,3 milioane de lei).

Moldovenii deţin însă peste 70% din restanţe în lei, situaţie similară cu cea din Regiunea Sud-Vest, unde dintr-un total al restanţelor de 570 de milioane de lei (cea mai mică valoare nominală), 435 de milioane de lei sunt în monedă naţională. Aici, dar şi în Sud-Est, ponderea sumelor restante depăşeşte cu puţin 4%.

Reforma bugetară ar putea spori restanţele

În ceea ce priveşte evoluţia restanţelor în perioada următoare, este greu de previzionat, dar „fără îndoială, 2010 rămâne un an dificil", spune preşedintele Bancpost. Evoluţia acestora va depinde atât de momentul şi amploarea revenirii economice, cele mai multe opinii susţinând trecerea pe creştere economică în acest an, cât şi de intensitatea şi dimensiunile reformei publice, explică Bogza.

„Primul factor va influenţa pozitiv nivelul restanţelor la credite, care vor coborî spre limite normale. Dimpotrivă, o posibilă creştere a şomajului în sectorul bugetar va duce, implicit, la o creştere a restanţelor", a adăugat el.

Bancherii promit să-i ajute pe clienţii cu probleme

Pentru a nu fi constrânşi să constituie provizioane tot mai mari şi să nu fie loviţi de un val de executări silite în viitor, bancherii au ales să restructureze o parte din creditele clienţilor cu probleme. De cele mai multe ori, restructurarea se stabileşte de la caz la caz în funcţie de dificultăţile fiecăruia.

„Acolo unde clienţii, chiar având probleme la rambursare, vor manifesta dorinţa de a coopera, băncile vor încerca şi în acest an să le facă mai uşoară povara restructurând creditele", spune preşedintele Bancpost. În cazul celor care nu manifestă bunăvoinţă şi disponibilitate, Bogza spune că băncile vor recurge la executări silite.

El a explicat că executarea silită nu este o soluţie plăcută pentru niciuna dintre părţi, dar că băncile rulează banii deponenţilor şi trebuie să asigure recuperarea acestora. Mai mult, s-a observat că atunci când se trece la executare silită, o parte dintre clienţi devin mai cooperanţi.