Autoritățile de control se suprapun în atribuții. Consiliul Economic și Social recomandă unificarea practicilor

ANPC este desemnată ca autoritate centrală în domeniul protecției consumatorilor, însă funcționează într-un ecosistem în care alte instituții – precum ANSVSA, ANRE, ANCOM, ASF, ANPIS sau Garda de Mediu au propriile roluri sectoriale, uneori insuficient corelate cu rolul principal al ANPC.

Studiul privind suprapunerile de atribuții în activitatea autorităților de control evidențiază o problematică structurală profundă în arhitectura instituțională a protecției consumatorilor din România, a informat luni Consiliul Economic și Social (CES).

Studiul, realizat la inițiativa CES, analizează cadrul normativ și instituțional privind activitatea autorităților cu atribuții de control și avizare, cu accent pe domeniul protecției consumatorilor, evidențiind modul în care sunt definite și exercitate competențele acestora, precum și impactul eventualelor suprapuneri asupra eficienței administrative, mediului economic și relației dintre stat și cetățeni.

Documentul oferă o analiză juridică și instituțională detaliată, completată de o componentă calitativă privind percepțiile actorilor implicați în activitățile de control, și formulează concluzii și recomandări menite să contribuie la îmbunătățirea coordonării interinstituționale, la creșterea transparenței și la consolidarea principiilor bunei guvernanțe.

„Acest studiu reprezintă un instrument esențial pentru clarificarea responsabilităților instituționale și pentru creșterea eficienței actului administrativ, în beneficiul cetățenilor și al mediului economic. Digitalizarea sistemului de verificare și control, având în vedere crearea unui punct unic de interacțiune între agenții economici, consumatori și autoritățile publice, reprezintă o direcție principală de acțiune. Unificarea solicitărilor formulate de autoritățile statului, precum și asigurarea accesului la date publice, transparente, referitoare la bunuri și servicii constituie pași necesari pe termen scurt”, a declarat domnul Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social.

Este nevoie de o reformă coerentă

Concluziile studiului subliniază necesitatea unei reforme coerente, atât la nivel legislativ, cât și la nivel procedural și administrativ.

Primul aspect major identificat este caracterul fragmentat al legislației privind protecția consumatorilor. Normele în vigoare, unele dintre ele formulate înainte de aderarea României la UE, reflectă principii valabile, dar nu sunt pe deplin armonizate cu actualele standarde europene de bună guvernanță. În timp ce cadrul legal recunoaște protecția consumatorilor ca un obiectiv fundamental, transpunerea acestui principiu în proceduri clare, eficiente și coordonate rămâne incompletă. Studiul recomandă actualizarea legislației generale, astfel încât aceasta să reflecte pe deplin principiile europene ale echității, transparenței și eficienței administrative.

Un al doilea set de probleme derivă din suprapunerile aparente de atribuții între instituții. Deși la nivel strict tehnic nu există două autorități care să dețină identic aceeași responsabilitate, formulările generale din actele normative creează impresia unei dublări a competențelor, se arată în studiul CES.

Astfel, ANPC, deși desemnată drept autoritate centrală în domeniul protecției consumatorilor, funcționează în paralel cu agenții sectoriale precum ANSVSA, ANRE, ANCOM, ASF, ANPIS sau Garda de Mediu, fiecare având propriile atribuții ce ating, într-o formă sau alta, protecția consumatorului.

Trebuie corelate actele normative

Studiul arată că problema reală nu este suprapunerea, ci lipsa unei corelări organice între actele normative care reglementează aceste instituții și absența unor mecanisme procedurale clare de colaborare.

În plan operațional, consecințele acestei incoerențe se reflectă în modul în care sunt efectuate controalele. Analiza calitativă arată că operatorii economici percep frecvent controalele drept imprevizibile, neunitare și orientate predominant spre sancționare. Mulți dintre aceștia semnalează faptul că inspectorii aplică legea diferit, în funcție de interpretările individuale, iar pregătirea tehnică neuniformă duce uneori la decizii insuficient fundamentate. În domenii cu un puternic component tehnic, precum siguranța alimentară sau energia, lipsa unei expertize adecvate poate afecta nu doar calitatea actului de control, ci și credibilitatea autorității publice.

Pentru a corecta aceste disfuncționalități, studiul CES recomandă instituirea unor mecanisme clare de cooperare între autorități. Una dintre soluțiile propuse este introducerea controalelor comune, prin echipe mixte, formate din specialiști ai diferitelor instituții relevante. Astfel, se poate elimina atât riscul suprapunerii, cât și al intervențiilor paralele, iar deciziile luate ar avea o fundamentare tehnică solidă. De asemenea, o coordonare reală între autorități ar permite abordarea controalelor într-o logică de prevenție și îndrumare, nu doar punitivă.

Se impune digitalizarea extinsă

Un alt element esențial subliniat în studiu este necesitatea digitalizării extinse. Lipsa unui sistem informatic unitar amplifică birocratia, crește costurile administrative și favorizează personalizarea excesivă a interacțiunilor inspector–operator economic. Digitalizarea ar permite accesul rapid la date, transparență în aplicarea măsurilor, reducerea solicitărilor redundante și o mai bună monitorizare a aplicării legii.

În final, studiul arată că reforma nu poate fi una punctuală, ci trebuie să fie una sistemică. Ea presupune atât corelarea legislației, cât și profesionalizarea continuă a inspectorilor, instituirea unor proceduri clare de cooperare și orientarea controlului către consiliere și prevenție. Doar prin astfel de schimbări, susțin autorii studiului, protecția consumatorilor poate deveni un mecanism eficient, coerent și adaptat realităților actuale.