Australia, cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate din lume, are o criză a gazelor

Australia, cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate din lume şi posesoare a unora dintre cele mai mari rezerve de pe Glob, se confruntă cu o criză a gazelor, scrie Reuters. Mai exact, preţul gazelor a ajuns de şase ori mai mare în statul australian Victoria decât pe bursele din Asia, din cauza iernii şi a unor pene de curent dintr-un stat vecin.

Problema o constituie faptul că, în ciuda unor rezerve mari, în Australia este interzisă explorarea onshore şi fracturarea hidraulică din cauza îngrijorărilor privind mediul, iar din terminalele offshore „aurul albastru“ se exportă peste hotare. 

Realizarea de conducte de-a lungul ţării este şi ea neeconomică, din cauza lungimii mari. 

Marile companii precum Shell sau grupurile din industria chimică Dow Chemical şi Incitec Pivot cer luarea de măsuri care să crească producţia. Mai exact, acestea vor exploatarea subsolului continental.

James Fazzino, şeful Incitec Pivot, spune că acestea este un exemplu clasic de „eşec de piaţă“, în condiţiile în care gazul australian se vinde mai ieftin la Tokyo decât în Australia. De altfel, compania, un producător de îngrăşăminte, a fost atât de disperată după gaze încât şi-a amplasat o fabrică în SUA, deoarece materia brută este mult mai ieftină, datorită boom-ului înregistrat de gazele de şist. 

Iar cererea de gaze în Australia este aşteptată să crească şi mai mult deoarece ţara pariază tot mai mult pe energiile regenerabile, iar acestea au nevoie de capacitate de rezervă pe gaze pentru a putea contrabalansa perturbările de sistem. Mai exact, atunci când nu bate vântul sau nu este soare, trebuie pornite rapid capacităţi de rezervă pentru a compensa producţia nerealizată. Iar cele pe gaze se pot porni aproape imediat, pe când în cazul celor pe cărbune pornirea durează şase ore.

Mai mult, cererea de gaze este aşteptată să se tripleze până în 2018, deoarece pe Insula Curtis, aflată în largul statului Queensland, se vor construi trei noi unităţi de lichefiere a gazelor. Acestea sunt operate de către Shell, ConocoPhillips şi Santos. Uzinele au contracte semnate cu producătorii locali şi vor „suge“ producţia din zonă, care va fi apoi exportată. 

Autoritatea australiană pentru concurenţă are şi ea problema în vizor, acuzând operatorii că se folosesc de dominanţa lor pentru a solicita „preţuri de monopol“. Instituţia vrea să stimuleze concurenţa între furnizori.