Aurul din munţii României. Mituri, legende, istorii despre comorile ascunse odinioară şi exploatările aurifere de azi
0De la celebrele versuri „Munţii noştri aur poartă / Noi cerşim din poartă/n poartă“ (Octavian Goga) până la cele mai neverosimile poveşti şi legende transmise din generaţie în generaţie, aurul românesc a aprins imaginaţia românilor şi nu numai pe a lor. Vă prezentăm câteva relatări despre aurul din munţii României.
Aurul din munţii României. Blestemul aurului de la Svinecea
O interesantă legendă circulă prin Banat, despre comoara ascunsă sub Vârful Svinecea, care ar fi însoţită de „blestemul aurului“.
Aflat pe raza comunei Eftimie Murgu sau Rudăria, localitate celebră pentru morile de apă unice în Europa, vârful Svinecea Mare (1224) este un obiectiv destul de puţin cunoscut amatorilor de trasee montane.
Frecventat în special de bikerii care traversează pădurea pentru a ajunge de la Cascada Bigăr la Orşova, spre exemplu, masivul muntos are o amplasare foarte bună, în zilele cu cer senin fiind vizibilă de pe acest munte Dunărea şi chiar Serbia.
O legendă răspândită printre localnicii care au copilărit şi trăiesc pe aceste meleaguri, consemnată de „Adevărul“, spune că muntele are o peşteră „burduşită cu aur”, ascuns ani la rând de haiducii care semănau teroare în Banat.
O mărturie vie a acestei legende este Maria Soameş, o bătrână din Eftimie Murgu, care a auzit de la înaintaşii ei povestea muntelui în care este ascunsă o comoară de o valoare inestimabilă.
Aurul din munţii României. Saga metalului galben
„Puţini români ştiu că ţara lor a avut şi încă are unele dintre cele mai mari rezerve de minereuri aurifere între toate ţările lumii. De la împăraţi persani şi romani, la împăraţi habsburgi, de la lideri comunişti până la proiecte miniere moderne dezvoltate de companii internaţionale, saga metalului galben pare a fi departe de sfârşit“, notează dezvoltatorii portalului descopera.ro.
Istoria căutării şi prelucrării aurului în spaţiul carpato-danubiano-pontic este una deosebit de veche. Pe baza mai multor studii detaliate, se poate afirma că exploatarea aurului din zăcămintele de la Roşia Montană, Căraci şi Câinel, a început încă din timpuri preistorice.
Între popoarele antice, primii care au fost atraşi ca un magnet de aurul dacilor nu au fost romanii, aşa cum se crede în mod obişnuit, ci primele triburi de greci, care, în migraţia lor spre teritoriul de astăzi al Greciei, au trecut prin Munţii Apuseni, unde au jefuit zăcămintele de aur local, din care şi-au făurit monede.
Unele studii istorico-lingvistice au sugerat chiar că termenul vechi grecesc pentru aur - khrūsos - ar veni de la numele Crişurilor, râurile noastre care străbat ţinuturile aurifere.
Alte cercetări susţin că primele monede de aur greceşti conţineau acelaşi tip de aur cu cel extras şi astăzi din Apuseni.
Aurul din munţii României. Mituri din Apuseni
O interesantă culegere de mituri şi legende este realizată şi de dezvoltatorii proiectului „Think Outside the Box“.
„Munca sub pământ, prin galerii aducătoare de moarte, cu năluci închipuite de frică sau de minţile celor aflaţi pe pragul dintre lumi, a fost o sursă constantă de povestiri. Mediile cele mai bogate în legende au rămas aurul şi cărbunele, unde vâlva băilor, ielele, demonii subpământeni şi flăcările care joacă pe comori au alimentat imaginaţia oamenilor secole la rând şi au înflăcărat ambiţia celor care au sperat într-o îmbogăţire miraculoasă, peste noapte. Şi o fac şi acum, dovadă fiind căutătorii de aur de prin munţii Orăştiei, care visează la faimoasa comoară a lui Decebal“, arată autorii culegerii.