Atacul speculativ asupra leului: Consiliul Concurenţei a închis după patru ani şi jumătate investigaţia şi nu a aplicat nicio sancţiune

Consiliul Concurenţei a anunţat recent că a închis, după mai bine de patru ani şi jumătate, investigaţia având ca obiect atacul speculativ asupra leului, însă nu a aplicat nicio sancţiune în urma acesteia.

„Consiliul Concurenţei a închis investigaţia având ca obiect o posibilă înţelegere între companiile active pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare din România. În cadrul investigaţiei, a fost analizat, în special, comportamentul băncilor participante la stabilirea indicilor de piaţă de monetară, ROBID şi ROBOR, în perioada octombrie – noiembrie 2008, pe fondul disfuncţionalităţilor înregistrate de piaţa monetară interbancară“, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.  

Băncile investigate au fost BCR, BRD, CEC Bank, Unicredit Ţiriac Bank, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, ING Bank, Eximbank, RBS Bank şi Bancpost.

„Consiliul Concurenţei atrage atenţia că schimburile de informaţii confidenţiale, de natură comercială, între concurenţi, pot constitui încălcări ale Legii Concurenţei“, se mai arată în comunicat. 

Pe parcursul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a aplicat două sancţiuni procedurale băncilor BRDşi Raiffeisen Bank, de câte 14 milioane de lei pentru refuzul de a se supune inspecţiei inopinate şi, respectiv pentru furnizarea de informaţii inexacte. Cele două bănci au contestat în instanţă amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei. În cazul Raiffeisen, Tribunalul Bucuresti, printr-o sentinţă irevocabilă, a constatat că banca nu a furnizat informaţiile solicitate şi a redus amenda de la 0,7% la 0,4% din cifra de afaceri a băncii. În cazul BRD, litigiul este pe rolul instanţelor.

Ce s-a întâmplat în toamna lui 2008

Atacul speculativ a început 29 septembrie şi a durat aproximativ trei săptămâni. În prima saptamana, speculatorii au ridicat euro de la 3,67 lei la 3,98 lei. Nivelul maxim a fost atins pe 6 octombrie. Banca Naţională a României a început să vândă euro mascat cu puţin înainte ca euro să ajungă la 4 lei. La finalul primei săptămâni de intervenţie, cursul coborâse abia la 3,8 lei/euro. Ulterior, guvernatorul Mugur Isărescu a luat decizia unei intervenţii directe a BNR. La ora 13.00, la momentul anunţării cursului de referinţă, pe ecranele băncilor apare la vânzare BNR. Cursul scade de la 3,82 la 3,77 lei/euro. BNR a amânat atunci cu 20 de minute anunţarea cursului oficial.

BNR a încercat ulterior o altă mişcare: ştia câţi lei sunt în sistem şi faptul că nu poţi cumpăra euro fără lei. Astfel, începând cu 14 octombrie dobânzile pe piaţa leilor au explodat. De la 14% la 25% şi, ulterior, la 60%, respectiv 80%. S-a făcut în acele zile chiar si o tranzacţie la dobânda-record de 150%. Speculatorii au avut nevoie de finanţarea operaţiunilor, iar lovitura finala au primit-o când s-au dus să împrumute lei.

„Încercarea de a destabiliza moneda noastră naţională a eşuat“, a spus Isărescu, într-o ieşire publică dedicată acestui eveniment. Isărescu nu a nominalizat atunci băncile participante.

„Băncile comerciale au cumpărat agresiv valută, iar unii au jucat cam tare la poker. A fi dealer este o meserie grea. Ca în orice meserie cu risc, se joacă un pic şi poker. Dacă joci tare, poţi să pierzi“, a spus Isarescu. 

Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţieal UniCredit Ţiriac Bank, a arătat, în cadrul evenimentului dedicat atacului speculativ asupra leului din toamna lui 2008, că BNR ar fi trebuit să spună dacă băncile româneşti au fost vinovate, pentru că în urma acuzaţiilor de atunci au fost bănci comerciale care au fost afectate.

„Au fost atunci nişte declaraţii foarte grave la adresa unor bănci comerciale. Au fost afectate bănci despre care s-au făcut acuzaţii şi de unde s-au retras ulterior resurse, dar au fost afectate şi destinele unor oameni. Ne aducem aminte de trezorieri care au fost obligaţi să părăsească băncile. Mă aşteptam ca BNR să lămurească dacă au fost bănci româneşti vinovate de un atac speculativ“, a spus Pascariu, citat de hotnews.ro.

După evenimentele din toamna lui 2008, Bogdan Mihoc, şeful trezoreriei UniCredit Ţiriac Bank, a plecat din bancă, iar Lucian Isar şi-a pierdut poziţia de vicepreşedinte al Bancpost, responsabil printre altele cu trezoreria. Chiar dacă aparent din alte motive, economistul-şef al ING, Florin Cîţu a părăsit şi el instituţia.