ASF: Piaţa pensiilor private a crescut în 2021, însă randamentele au scăzut în 2022. Care sunt principalele riscuri
0Dimensiunea cumulată a activelor celor trei pieţe financiare non-bancare din România (piaţa asigurărilor, piaţa pensiilor private şi piaţa de capital) s-a dublat din 2014 până la finalul lui 2021, relevă ultimul Raport asupra stabilităţii pieţelor financiare nebancare, realizat de ASF.
Raportat la Produsul Intern Brut (PIB), activele sistemului au reprezentat 14,1%, cel mai înalt nivel de până acum, fapt care certifică revenirea de după criza sanitară generată de pandemia de COVID-19. Declanşarea războiului din Ucraina, la începutul acestui an, a generat, însă, apariţia unei noi perioade cu volatilitate ridicată. Toate cele şapte riscuri principale luate în calcul de specialiştii A.S.F. se menţin la un nivel ridicat, patru dintre acestea fiind în creştere faţă de perioada anterioară.
„Toţi aceşti factori menţin mai multe riscuri la un nivel ridicat, noi şocuri putând determina amplificarea tensiunilor şi corecţii importante pe pieţele financiare internaţionale şi locale:
Riscul macroeconomic - În condiţiile în care este de aşteptat ca noile surse de risc generate de criza provocată de conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina să afecteze economia la nivel global şi perspectivele de redresare şi consolidare a economiilor statelor în anul 2022, generând o atenuare a ritmului de creştere economică şi majorarea rapidă a inflaţiei.
Riscul de piaţă - cu probabilitate de materializare în creştere, în contextul menţinerii decuplării valorii activelor de fundamentele economice pe fondul creşterii contagiunii şi a înrăutăţirii perspectivelor macroeconomice, concomitent cu gradul ridicat de incertitudine manifestat în contextul crizei actuale şi reducerea încrederii consumatorilor şi investitorilor, care pot determina erodarea preţurilor activelor.
Riscul operaţional - cu tendinţă de creştere, pe fondul intensificării atacurilor cibernetice la scară largă, în contextul conflictului militar dintre Rusia şi Ucraina.“, se arată în raportul A.S.F.
În acelaşi context macroeconomic vulnerabil, tendinţa şi probabilitatea de materializare a riscului de credit au fost evaluate în creştere, nivelul rămânând unul mediu spre ridicat.
Celelalte riscuri se menţin în această categorie: riscul de lichiditate, cu tendinţă şi probabilitate de materializare în creştere, riscul de solvabilitate şi riscul de profitabilitate.
În ceea ce priveşte particularităţile fiecăreia dintre cele trei pieţe financiare nebancare, se remarcă faptul că piaţa de capital a reuşit o revenire puternică după criza COVID-19 şi, ulterior, o relativă stabilizare după şocul războiului din Ucraina. La nivelul lunii aprilie 2022, indicatorii de volatilitate au revenit la nivelul de dinainte de izbucnirea războiului din Ucraina, însă riscurile rămân ridicate.
Piaţa pensiilor private a crescut în 2021, însă a înregistrat un regres din punct de vedere al randamentelor în prima parte a anului 2022, iar administratorii îşi vor schimba strategia investiţională, având în vedere contextul inflaţionist actual şi scăderea valorii la care sunt tranzacţionate titlurile de stat pe piaţa secundară.
Gradul ridicat de concentrare pe piaţa asigurărilor continuă să reprezinte o vulnerabilitate atât din prisma expunerii pe clase de asigurare, cât şi din perspectiva cotelor de piaţă semnificative deţinute de un număr relativ mic de societăţi de asigurare.
O posibilă sursă de stabilitate pentru toate cele trei pieţe financiare nebancare o reprezintă concentrarea în zona finanţelor verzi, segment aflat în centrul atenţiei atât în cadrul PNRR, cât şi, în general, la nivel european.
„Având în vedere demersurile europene şi locale de a încuraja finanţele verzi, în scopul tranziţiei către o economie reală sustenabilă, A.S.F. a analizat oportunitatea flexibilizării cerinţelor prudenţiale privind finanţările verzi. În prezent, nu există restricţii investiţionale legislative sau prudenţiale, referitoare la finanţele verzi, aplicabile investitorilor instituţionali supravegheaţi şi reglementaţi de A.S.F. Astfel, fondurile de investiţii, fondurile de pensii private şi societăţile de asigurare pot contribui la dezvoltarea economiei verzi prin investirea unor părţi din portofoliile lor în instrumente financiare verzi.
În acest context, cadrul legal referitor la investiţii s-a dovedit a fi unul foarte flexibil, pentru fiecare categorie de investitori instituţionali, care permite o alocare eficientă şi diversificată a portofoliului pe mai multe clase de active, în funcţie de politica individuală de investiţii a fiecărui investitor, permiţând încurajarea şi susţinerea dezvoltării economiei verzi, prin mecanisme specifice de piaţă financiară non-bancară”, notează Raportul citat.