Apocalipsa economică după Putin. Primul episod: Gazprom
0Valoarea de piaţă a Gazprom a înregistrat în ultimii şapte ani cea mai mare prăbuşire dintre toate companiile din lume. Creşterea prezenţei Guvernului de la Moscova în economie este principala cauză pentru declinul Gazprom, spun specialiştii.
În aprilie 2007, în toiul unui avânt fără precedent al preţurilor mărfurilor, Alexander Medvedev, directorul adjunct al Gazprom, avea speranţe mari. Estimările lui anunţau că, în şapte ani, compania care deţine monopolul asupra pieţei gazelor naturale din Rusia va ajunge să aibă o valoare de piaţă de patru ori mai mare decât era, adică undeva la 1.000 de miliarde de dolari.
Estimările lui Medvedev au avut însă o marjă de eroare în valoare de 910 miliarde de dolari. Nu numai că Gazprom nu a ajuns să valoreze 1.000 de miliarde de dolari, dar, din 2007 încoace, compania a suferit cea mai abruptă scădere a valorii de piaţă din lume.
În 2007, Gazprom valora aproape 250 de miliarde de dolari. Astăzi, valoarea ei s-a prăbuşit la mai puţin de 100 de miliarde. Căderea Gazprom a devenit emblematică pentru „maladia” care a acaparat economia rusă de la întoarcerea lui Vladimir Putin la putere, notează jurnaliştii Bloomberg într-o amplă analiză.
Cu atât mai mult cu cât scăderea companiei de stat s-a înregistrat mai degrabă în ultimii trei ani, pe măsură ce şi-a majorat investiţiile în proiecte echivoce - de la satul olimpic din Soci până la operaţiuni în Siberia.
„Gazprom este un campion în ceea ce priveşte distrugerea valorii. Nu este vorba doar de faptul că Gazprom nu şi-a atins obiectivul privind creşterea valorii de piaţă. Rusia este cea care a eşuat. A eşuat în a crea un mediu în care companiile deţinute de stat ar putea funcţiona precum entităţi cu acţionariat”, explică pentru Bloomberg Ian Hague, partener fondator al grupului Firebird Management, care gestionează active în valoare de 1,3 miliarde de dolari.
Ţinta de 1.000 de miliarde de dolari „a fost scoasă din context”, a precizat recent un purtător de cuvânt al Gazprom, contextul fiind că directorul adjunct spunea că Gazprom va ajunge la acea valoare dacă preţul ţiţeiului va continua să crească în ritmul de atunci. În interviul acordat în 2007 agenţiei Bloomberg, Medvedev a spus că Gazprom îşi doreşte să devină „cea mai capitalizată companie din lume” şi că va ajunge la o valoare de piaţă de 1.000 de miliarde de dolari în 7-10 ani. El nu a menţionat nimic despre preţul ţiţeiului, care este folosit drept referinţă pentru a fixa preţurile la care Gazprom vinde gaze naturale, notează jurnaliştii.
În 2007, preţul mediu al barilului de ţiţei a fost 68.26 dolari. Ieri, barilul de ţiţei a fost cotat la 106,5 dolari.
Totodată, sancţiunile impuse de SUA şi UE asupra Rusiei ca urmare a anexării Crimeei au contribuit la căderea valorii de piaţă a companiei, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Indicele Micex, care reflectă activitatea Bursei de la Moscova, a înregistrat o scădere de 19% în ultimii şapte ani. După ce Rusia a anexat Crimeea, bursa a intrat într-o pasă proastă, marcată de temerile privind o deteriorare a situaţiei.
Putin, care a descris colapsul Uniunii Sovietice drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX, a sporit rolul statului în economie.
În 2004, compania de stat Rosneft a preluat compania privată Yukos, care era atunci cel mai mare producător de ţiţei din Rusia. Aceasta după ce Guvernul de la Moscova l-a închis pe Mihail Hodorkovski, fondatorul companiei.
În acea vreme, Hodorkovski era cel mai bogat rus şi ocupa locul 16 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată la 15 miliarde de dolari, potrivit ”Forbes”. Miliardarul a declarat în mai multe rânduri că motivele din spatele arestării sale sunt strict politice. Există voci care susţin că Vladimir Putin, pe atunci aflat la primul său mandat de preşedinte al Rusiei, a vrut să-l înlăture pe Hodorkovski, temându-se de puterea şi influenţa acestuia.
Moscova a emis pretenţii pentru 27 de miliarde de dolari, reprezentând taxe neplătite de compania Yukos. Un an mai târziu, în 2004, o instanţă rusească declara oficial falimentul companiei petroliere. Astăzi, ceea ce a mai rămas din Yukos – în special datorii – se află sub controlul gigantului petrolier de stat Rosneft. Procesul pentru lichidarea activelor este încă pe rol la Moscova
În primele nouă luni ale anului trecut, profitul Gazprom a scăzut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 13 miliarde de dolari. În acelaşi interval, veniturile companiei au crescut cu 4%.