ANALIZĂ Criza rusească a lovit leul

Leul s-a apreciat astăzi faţă de euro şi dolar, după ce în precedentele patru şedinţe a scăzut semnificativ faţă de cele două valute, pe fondul unui trend regional generat de criza din Rusia, unde rubla s-a prăbuşit.

Astfel, Banca Naţională a României a anunţat marţi un curs de schimb de 4,4738 lei/euro, în scădere cu 0,5 bani faţă de nivelul de luni, de 4,4788 lei/euro, cel mai ridicat din ultimele nouă luni. Un curs mai ridicat a fost înregistrat cel mai recent la 24 martie, când paritatea euro s-a situat la 4,4793 lei. Maximul acestui an, de 4,5447 lei pentru un euro, a fost atins la 10 ianuarie.

Aceeaşi situaţie şi în cazul dolarului, după ce leul s-a apreciat marţi la 3,5818 unităţi pentru moneda americană, faţă de nivelul oficial de 3,6061 anunţat luni, marcând o apreciere de de 2,43 de bani, ceea ce echivalează cu 0,67%. Aprecierea de marţi vine în contextul unei uşoare reveniri a încrederii pe pieţele financiare europene.

Un curs mai slab se resimte automat în ratele mai mari la creditele în monedă străină, în plăţile pe care trebuie să le facem în monedă străină – precum abonamentele telecom sau biletele de avion, sau în costurile mai mari cu mâncarea, din moment ce România importă din Uniunea Europeană mai bine de jumătate din alimentele care se consumă în ţară.

În noiembrie, leul era „tolănit“

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, afirma în urmă cu o lună că „leul stă tolănit“, ignorând anul electoral, iar din luna septembrie „s-a tolănit şi mai tare“. „Leul stă tolănit, că să zic aşa, pe un interval de 4,40-4,44. Şi gândiţi-vă că este an electoral. Dar parcă s-a tolănit şi mai tare din septembrie. A devenit şi mai leneş. Şi ne întrebăm cât mai durează această nesimţire, a fost campanie electorală, au fost declaraţii politice. Ignoră total. Şi apare întrebarea: cât o să mai dureze?“, declara atunci Isărescu.

Numai că, între timp, leul a trecut de pragul de 4,44 pentru moneda europeană, iar deprecierea din ultima vreme vine, în principal, din cauza retragerilor mari de capital din Rusia, care au afectat şi evoluţia monedelor din estul Europei.

Rubla s-a depreciat luni şi marţi la niveluri-record faţă de dolar şi euro, consemnând un declin de 10% luni şi de 20% marţi. Astfel, rubla a spart azi toate recordurile, depăşind pragul de 100 de bucăţi pentru un euro, în vreme ce pentru dolar a depăşit nivelul de 80 de unităţi, peste nivelul din 1998, când Rusia a intrat în incapacitate de plată. De asemenea, preţul petrolului a scăzut azi sub 60 de dolari pe baril pentru prima oară după 2009.  

Preţul ţiţeiului a scăzut de la 115 dolari pe baril, cât era în vară, până la un nivel situat sub 60 de dolari pe baril din cauza afluxului de petrol extras în SUA din zăcăminte neconvenţionale, dar şi a refuzului OPEC – care grupează cartelul statelor producătoare şi exportatoare de petrol – de a reduce producţia. Rusia nu face parte din OPEC. Banca centrală a Rusiei estimează pentru anul viitor o scădere economică de cel puţin 4,5% în situaţia în care preţul petrolului va fluctua în jurul a 60 dolari pe baril.

Stare de alertă în economia Rusiei

Banca centrală a Rusiei a majorat puternic dobânda-cheie, luni-seara, de la 10,5% la 17%, în încercarea de a apăra rubla. De la începutul anului, Banca Rusiei a tot crescut dobânda, în încercarea de a face depozitele mai atractive şi, astfel, să încetinească ieşirile de capital, estimate la 130 de miliarde de dolari pentru acest an. La începutul anului, dobânda băncii centrale era de 5,5%. Moneda rusă s-a depreciat cu 60% faţă de dolar de la începutul anului, în urma sancţiunilor impuse de către SUA şi Uniunea Europeană. 

Mai puteţi citi: