Alimentele au cea mai mare pondere în coşul de consum al populaţiei
0Românii alocă pentru mâncarea de acasă de 50 de ori mai mulţi bani decât pentru cea de la restaurant
Persoanele din ţara noastră alocă cea mare parte a venitului lunar pentru produsele alimentare. Iar aceste cheltuieli sunt destinate cu precădere pentru bunurile consumate în propria gospodărie. Prin comparaţie, în ţările dezvoltate din Europa, populaţia îşi împarte veniturile într-o măsură aproape egală între restaurant şi alimentele din gospodărie.
Populaţia din ţara noastră cheltuie cei mai mulţi bani pentru a cumpăra mâncare. Aproape 40% din veniturile lunare sunt destinate achiziţionării de bunurilor alimentare pentru a fi consumate în propriile gospodării. Iar datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată că ponderea consumului populaţiei în restaurante este de aproape 50 de ori mai mică decât cheltuielile pentru consumul produselor alimentare în propria gospodărie. Spre exemplu, se poate spune că un român plăteşte, în medie, doi euro pentru consumaţia dintr-un restaurant şi aproape 100 euro pentru mâncarea ce o găteşte în propria gospondărie. Mergând pe acelaşi principiu, datele publicate de divizia de statistică a Comisiei Europene (Eurostat) arată că o persoană din statele vest-europene alocă 100 euro pentru alimentele consumate în propria gospodărie şi aproximativ 70 euro pentru nota de plată din restaurante.
În structura consumului populaţiei din România, o pondere mică în structura cheltuielilor este deţinută, pe lângă restaurante, şi de sumele alocate pentru educaţie şi servicii financiare. Spre exemplu, în timp ce mai puţin de patu procente din veniturile lunare sunt destinate acestor două categori de persoanele din ţara noastră, în Uniunea Europeană, pentru fiecare segment este alocat circa 10% din cheltuieli. Situaţia este subliniată şi de nivelul mic al intermedierii financiare din România.
Serviciile financiare, cea mai redusă importanţă
În timp ce ponderea creditelor neguvernamentale în produsul intern brut reprezintă numai 25% în ţara noastră, în statele dezvoltate depăşeşte chiar şi 100%. Totuşi, pe măsură ce populaţia se va orienta mai mult spre creditele bancare, importanţă serviciilor financiare în structura cheltuielilor va spori. În momentul de faţă, aproximativ 75% din creditele angajate de persoanele fizice sunt destinate consumului, restul fiind pentru domeniul locativ. Spre deosebire, în Polonia, care s-a apropiat mai mult de structura cheltuielilor din ţările europene dezvoltate, aproape 50% din împrumuturile bancare ale populaţiei sunt din categoria creditelor ipotecare. Iar persoanele din această ţară alocă aproape 10% din veniturile lunare pentru plata serviciilor financiare.
Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică şi utilizate în construirea coşului de consum pentru calcularea indicelui preţurilor de consum sunt rezultate din ancheta privind bugetele de familie ce oferă rezultate pentru doi ani în urmă. Spre exemplu, pentru determinarea inflaţiei din anul curent sunt utilizate preţurile medii lunare ale lui 2006 şi structura consumului populaţiei din anul 2004.