AFP: „Căpşunarii“ români pe care se bat statele europene: „Plecăm pentru că avem nevoie de asta. Nu este uşor nici pentru noi“

Convinşi de Londra sau de Berlin, lucrătorii agricoli români, faimoşii „căpşunari“, au plecat la muncă în ciuda pandemiei de coronavirus, scrie agenţia de presă franceză AFP.

Fie că sunt îngrijitori la domiciliu, fie că sunt culegători de fructe, muncitorii români se află în centrul atenţiei, într-un moment marcat de o lipsă acută de forţă de muncă, din cauza crizei de sănătate.

„Muncitorii sezonieri reprezintă doar o minoritate în rândul emigranţilor români, dar în ultimele săptămâni au devenit foarte vizibili”, recunoaşte sociologul Iulian Stănescu de la Institutul pentru Calitatea Vieţii (ICCV), într-o discuţie cu AFP.

Diaspora română are în jur de 4 milioane de oameni la nivel mondial, inclusiv mulţi programatori, medici şi alţi absolvenţi, dar autorităţile occidentale se mobilizează pentru a obţine muncitorii cel mai puţin calificaţi, remarcă publicaţia franceză.

În ciuda interdicţiilor de călătorie în vigoare de pe continent, zeci de zboruri charter speciale au fost contractate de la începutul epidemiei pentru transportul forţei de muncă româneşti şi salvarea culturilor de sparanghel şi de căpşune din Germania şi Marea Britanie.

Ultimul exemplu de negocieri la nivel înalt: Viena încearcă să convingă Bucureştiul să stabilească o legătură feroviară săptămânală pentru a facilita transportul a mii de îngrijitori la domiciliu, angajaţi de către vârstnicii austrieci care au nevoie de asistenţă medicală pe zi şi noapte.

Exploataţi, în loc să fie integraţi

Această presiune alimentează sentimente ambivalente în rândul oficialilor români: teama de a vedea lucrători slab protejaţi în faţa riscului de contaminare şi care sunt susceptibili să readucă virusul în ţara lor; realism asupra necesităţii economice a acestei migraţii.

Uneori batjocoriţi în ţara lor, unde sunt desemnaţi generic drept „căpşunari” (culegători de căpşuni), emigranţii reprezintă o sursă esenţială pentru transferuri de bani: anul trecut au trimis familiilor lor 7,2 miliarde de dolari (6,6 miliarde de euro), aproape o treime mai mult decât investiţiile străine directe atrase de România, mai scrie AFP.

„Pentru factorii români de decizie, indiferent de orientarea lor politică, a fost întotdeauna mai uşor să exporte această forţă de muncă în loc să implementeze politici anti-sărăcie pentru care trebuie cheltuiţi bani”, observă Stănescu.

Tranziţia ţării către o economie de piaţă a dus la închiderea multor fabrici moştenite de la regimul comunist în ultimele trei decenii şi la prăbuşirea fermelor de stat, lăsând milioane de muncitori fără loc de muncă.

Drept urmare, culesul de fructe sau legume în Europa de Vest timp de trei luni le permite acestor persoane să supravieţuiască pentru restul de nouă luni.

„Fără opţiuni”

„Plecăm pentru că avem nevoie de asta. Nu este uşor nici pentru noi”, a declarat Ionel, un lucrător sezonier din Bucureşti, în vârstă de 35 de ani, pentru AFP, în timp ce se îmbarca într-un zbor special către Marea Britanie.

Alături de el, în sala de plecare a aeroportului, femei şi bărbaţi de toate vârstele se pregăteau să petreacă trei luni în podgoriile britanice. Toţi purtau măşti, au spus jurnaliştii AFP.

„Fac asta de multă vreme, dar acum pare diferit. E un sentiment ciudat. Mi-am lăsat copiii şi părinţii acasă”, adaugă Ionel.

„Nu a fost o decizie uşoară, dar nu am avut altă opţiune”, a spus Tinca, o tânără de 22 de ani, în primul său sezon la muncă în străinătate.

Potrivit mai multor site-uri care recrutează pentru fermele germane, lucrătorii sezonieri sunt plătiţi cu 9,35 euro pe oră, ceea ce poate ajunge la aproximativ 1.300 de euro pe lună. În România, salariul mediu net este de 660 de euro pe lună.

„Ne aşteptăm la o creştere a numărului de candidaţi pentru plecare, deoarece va fi şi mai dificil să te descurci în România”, o ţară de 19 milioane de locuitori, a declarat pentru AFP Sergiu Marian, şeful companiei Christian Sallemaier, care recrutează asistenţi medicali.

În timp ce mass-media raportează „abuzuri” ale angajatorilor lipsiţi de scrupule şi pun la îndoială îngrijirea lucrători sezonieri infectaţi cu Covid-19, unii critică guvernul liberal, care este acuzat că a permis ca lucrătorii români să fie „trataţi ca sclavi pe plantaţii”.

Avocatul Poporului, Renate Weber, şi-a exprimat îngrijorarea pentru soarta culegătorilor de fructe care au plecat în Germania şi a cerut Berlinului „detalii despre condiţiile sanitare şi de cazare” pe care le oferă.

Europarlamentarul socialist Victor Negrescu a cerut Ombudsmanului European să se asigure că drepturile concetăţenilor săi sunt respectate. „Muncitorii sezonieri români nu sunt sclavi. Demnitatea şi sănătatea umană nu sunt negociabile”, a spus el.