Administratorul autostrăzilor şi şoselelor, CNADNR, îşi prezintă punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările
0Unul dintre capitolele Planului de acţiuni pe 2015 al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) prezintă analiza SWOT a societăţii, respectiv punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi ameninţările.
Pentru evaluarea sistemului de control intern managerial, în anul 2014 a fost elaborată analiza SWOT, pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele de audit intern şi extern din perioada 2010-2013, legislaţiei relevante, informaţiilor publicate pe site-urile oficiale ale autorităţilor publice centrale, documentelor interne cât şi pe experienţa auditorilor interni ai CNADNR SA.
Redăm, în continuare, un extras din acest document.
Punctele tari
** CNADNR este singura companie din domeniul administrării drumurilor naţionale şi autostrăzilor şi dispune de o structură organizatorică distribuită teritorial, ceea ce permite administrarea operativă şi coerentă a întregii infrastructuri de autostrăzi şi drumuri naţionale;
** a implementat din anul 2010, un Sistem Informatic pentru Emiterea, Gestiunea, Monitorizarea şi Controlul Rovinietei (SIEGMCR).
Punctele slabe
** sistemul de control intern/managerial (SCIM) la nivelul companiei este doar parţial implementat;
** întârzieri în procesul privind intabularea terenurilor aflate în patrimoniul CNADNR şi a căror valoare ar trebui să majoreze capitalul social al companiei;
** întârzieri în procesul privind intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra imobilelor primite în concesiune de către CNADNR;
** întârzieri în actualizarea inventarului bunurilor aparţinând domeniului public al statului, date în concesiune CNADNR SA;
** dotarea insuficientă a punctelor de lucru cu utilaje şi echipamente necesare asigurării unor lucrări minime de întreţinere a infrastructurii rutiere. CNADNR nu este în măsură să desfăşoare activităţi specifice de întreţinere curente, fără a contracta cu terţii aceste servicii;
** nesoluţionarea eficientă atât pentru utilizatori cât şi pentru companie, a modului de încasare a tarifelor de trecere pentru utilizarea podului peste Dunăre de la Feteşti-Cernavodă.
Oportunităţile
** posibilitatea ca CNADNR să poată beneficia de atragerea într-o proporţie sporită a fondurilor puse la dispoziţie de Comisia Europeană pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere;
** extinderea perioadei pentru utilizarea fondurilor structurale aprobate pentru perioada 2007-2013 în anul 2015 şi posibilitatea fazării proiectelor de investiţii cu finalizarea în perioada de programare bugetară europeană 2014-2020;
** poziţia geostrategică şi potenţialul României în ceea ce priveşte conexiunile de transport intermodal;
** crearea premiselor pentru finanţarea execuţiei lucrărilor în regim de concesiune sau PPP (atragerea finanţării private în proiectele de investiţii în infrastructura rutieră).
Ameninţările
** insuficienţa resurselor financiare, în special pentru asigurarea menţinerii viabilităţii drumurilor la nivelul prevăzut de normativele specific activităţii cât şi pentru cheltuielile privind obiectivele de investiţii.
„Concluziile analizei SWOT au evidenţiat necesitatea elaborării şi aprobării strategiei de dezvoltare a CNADNR SA pe termen scurt, mediu şi lung şi insuficienţa resurselor financiare provenite de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere curentă şi periodică“, se arată în documentul citat.
Ce drumuri administrează CNADNR
La sfârşitul anului 2014 lungimea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi aflată în administrarea CNADNR SA este de 16.360 km, din care:
- 15.665 km drumuri naţionale
- 695 km autostrăzi
- 4.130 de poduri în lungime totală de 212.681 m
- 10 tuneluri rutiere în lungime de 1.967,41 m.
În urma evaluării stării tehnice a reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi, circa 61% are durata de serviciu expirată, pentru care este necesară efectuarea unor lucrări de întreţinere periodică şi reparaţii curente în scopul asigurării unei viabilităţi corespunzătoare.
La sfârşitul anului 2014, conform stării de viabilitate a reţelei de drumuri şi autostrăzi din administrare, structura pe tipuri de îmbrăcăminţi rutiere se prezintă astfel:
-- îmbrăcăminţi modernizate (beton de ciment, beton asfaltic) 93,26%;
-- îmbrăcăminţi rutiere uşoare 5,21 %;
-- îmbrăcăminţi pietruite 1,40 %;
-- îmbrăcăminţi din pământ 0,13 %.