Aderarea ţărilor din Balcanii de Vest la UE ar putea fi finalizată, fiind susţinută de importanţa strategică a regiunii
0Summitul Uniunea Europeană - Balcanii de Vest a avut loc la Sofia, Bulgaria, pe data de 17 Mai 2018. Această reuniune a vizat reafirmarea angajamentului Uniunii Europene faţă de aderarea ţărilor din Balcanii de Vest. Economiştii Coface văd ca posibilă aderarea la UE, mai ales că ar contrabalansa prezenţa rusă şi chineză în regiune.
Ca urmare a perturbărilor provocate de conflictele din anii 1990 şi de crizele financiare din perioada 2008-2011, ţările din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia) şi-au consolidat relaţiile economice cu Uniunea Europeană. UE este cel mai mare partener comercial al regiunii, reprezentând 83% din exporturile şi 67% din importurile sale. Din 2008, comerţul cu mărfuri între UE şi Balcanii de Vest a crescut cu 80%, stimulat de acordurile de stabilizare şi de asociere. Deficitul comercial ridicat al regiunii se datorează unei baze de producţie înguste, cu mărfuri cu valoare adăugată mică. Este finanţată în principal de banii viraţi în ţară de emigranţii săi (aproape un sfert din populaţie trăieşte în străinătate) şi de investiţiile străine directe, în special din Europa de Vest. Banii viraţi în ţară de emigranţi reprezintă aproximativ 10% din PIB pentru Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru şi Serbia, aproximativ 15% pentru Kosovo, dar doar 4% pentru Macedonia. Prezenţa europeană este deosebit de importantă în domeniul bancar, al telecomunicaţiilor, al energiei, al turismului şi, într-o mai mică măsură, a producţiei. Stocul de investiţii străine directe reprezintă 40% din PIB în Albania, Bosnia şi Macedonia, 70% în Serbia şi 113% în Macedonia. Utilizarea puternică a monedei euro în regiune înseamnă că au o mare dependenţă de ciclul economic al Zonei Euro şi de politicile sale monetare.
Corupţia, şomajul ridicat şi PIB-ul scăzut pe cap de locuitor, toate indică un drum lung
Datorită poziţiei geografice strategice a regiunii şi a preocupărilor Uniunii Europene de a preveni propagarea conflictelor între ţările vecine şi de a contrabalansa influenţa Rusiei şi a Chinei, este probabil să fie finalizată aderarea la UE. Acest lucru este preconizat să înceapă cu cei mai avansaţi doi candidaţi, Serbia şi Muntenegru, probabil înainte de 2025. Calitatea de membru ar presupune costuri financiare suplimentare pentru Uniunea Europeană. Asistenţa financiară europeană se ridică la aproximativ 7 MLD EUR pentru perioada 2014-2020 (dintre care, majoritatea se referă la sprijinirea reformelor administrative şi instituţionale) şi se estimează că aceasta ar putea fi completată cu fonduri suplimentare de ordinul a 2% din bugetul UE-28 pe anul 2017.
Cu toate acestea, din pricina unor deficienţe grave de guvernare, aderarea regiunii la UE va fi un proces lung. Corupţia reprezintă o problemă majoră în sectoarele public şi juridic din regiune, iar Balcanii de Vest au fost ulterior plasaţi la baza clasamentului din 2017 al Transparency International pentru Europa. Această situaţie este confirmată de indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale, care evidenţiază stabilitatea politică slabă în Albania, Macedonia, Kosovo şi Muntenegru, fragmentarea instituţională în Bosnia şi Herţegovina, precum şi regimurile slabe privind falimentul şi insolvenţa.
PIB-ul mediu pe cap de locuitor în Balcanii de Vest abia atinge un sfert din cel al UE-15 şi se situează la jumătatea nivelului celor 11 state membre ale Europei de Est. Convergenţa, care a avut loc în anii următori războaielor, s-a oprit brusc în timpul crizei financiare, din cauza lipsei de competitivitate. Şomajul se situează la 16,2% din populaţia activă totală şi la 37,6% din populaţia mai tânără în câmpul muncii. Având în vedere ratele actuale de creştere a PIB-ului (de peste 3% în medie), Banca Mondială estimează că va dura aproximativ şase decenii pentru ca PIB-ul mediu pe cap de locuitor din Balcanii de Vest să atingă media UE.