8 din 10 români ştiu un serviciu de car sharing, dar mai puţin de jumătate îl folosesc. În Europa, piaţa creşte de 21 de ori în 10 ani
0Potrivit Institutului Naţional de Statistică, 44% din românii care contractează credite o fac pentru cumpărarea în rate, a autoturismelor, echipamentelor tehnice şi electronice. Mai mult, România înregistrează cea mai mare creştere a înmatriculărilor de maşini din UE - 19%. În acest context, problema traficului aglomerat revine pe agenda administraţiilor. Soluţia: serviciile de car sharing, cunoscute de 8 din 10 români, dar prea puţin folosite.
Serviciile de car sharing ar reduce traficul din Capitală şi din marile oraşe ale ţării cu 25%, arată un studiu recent. De asemenea, nevoia de spaţiu pentru parcări şi cheltuielile cu întreţinerea ar putea fi reduse cu până la 40%, în timp ce producerea de dioxid de carbon ar scădea cu 290 de kilograme anual, pentru fiecare utilizator activ de car sharing. Lucrurile sună bine, cel puţin pe hârtie, unde 8 români din 10 susţin că au cunoştinţă despre un serviciu de car sharing, mai arată studiul comandat de Perceptum şi efectuat de iSense Solutions. Cel mai cunoscut furnizor de astfel de servicii rămâne Uber, de altfel şi primul jucător intrat pe piaţă: 75% dintre români declară că au auzit de Uber, în timp ce 34% au auzit de BlaBlaCar, 26% de Taxify şi 13% de Black Cab.
Nici jumătate dintre cei care au auzit de aceste companii le-au şi folosit serviciile, un procent încă destul de mic având în vedere gradul de încărcare al traficului. Motivul? "Românii au un simţ foarte dezvoltat al proprietăţii. Nu e un lucru rău neapărat, dar depinde în ce domenii îl aplică şi cât sunt de dispuşi să devină flexibili, atunci când alternativele la proprietatea personal le aduc beneficii evidente. Pe de altă parte, popularitatea acestui serviciu este încă scăzută, din cauza faptului că nu există o ofertă suficient de puternică pe piaţa românească. În Europa, lucrurile stau diferit. Statisticile UE spun că, dacă în 2011 în toată Europa erau doar 700.000 de maşini înscrise în sistemul de car sharing, pentru 2020 se estimează că numărul lor va ajunge la 15 milioane. În România e greu de spus deocamdată", a explicat pentru Adevărul Raluca Ghilea, business consultant.
Trendul: închirierea de maşini electrice
Potrivit acesteia, iniţiativele variate de business în acest domeniu sunt cele care extind piaţa, practic extinderea ofertei va stimula cererea. "Car sharing-ul este un serviciu pe care românii încă îl testează, pentu că oferta este deocamdată limitată. Pe măsură ce vor apărea noi iniţiative de car sharing, va deveni cu siguranţă un trend, cu beneficii evidente atât pentru proprietari, cât şi pentru cei care închiriază maşinile. Există în acest moment posibilitatea de a închiria maşini electrice în sistem de car sharing, dar oferta este extrem de limitată, tocmai pentru că maşinile electrice sunt, de asemenea, la început de drum în România. Dar important este că nu există o singură iniţiativă, deci începe să se construiască un trend. Avem antreprenori din Cluj care şi-au asumat pionieratul în domeniu, a apărut deja şi în Iaşi, avem chiar o instituţie bancară care oferă servicii de car sharing clienţilor. Cu siguranţă urmează o extindere a conceptului de peer-to-peer car sharing, o accesibilizare treptată până în punctul în care acest serviciu va deveni parte din stilul de viaţă al românilor", a mai explicat Raluca Ghilea.
Preţul scăzut rămâne în continuare un stimulent pentru folosirea serviciilor de acest tip, prin urmare orice furnizor trebuie să ia în considerare acest lucru. Ar fi însă mult mai uşor pentru furnizorii de servicii din piaţă, spun aceştia, dacă clienţii finali ar avea în vedere că preţul mic nu se reflectă doar în costul cursei, ci şi în faptul că nu mai ai grija întreţinerii maşinii, a reparaţiilor, a verificărilor periodice.
"Dacă lărgim orizontul şi privim către servicii deja extrem de populare atât în străinătate cât şi în România, precum Airbnb sau Uber, vedem că economia colaborativă este, pentru cei mai mulţi şi un “statement”. Un manifest personal despre apartenenţă la comunitate, despre încredere în puterea comunităţi, dar şi grijă pentru mediu, dacă ne gândim că un utilizator activ de car sharing produce cu 290 de kilograme de dioxid de carbon mai puţin, pe an, decât un conducător auto obişnuit, prin utilizarea mult mai raţională a autoturismului", a adăugat Raluca Ghilea (foto).
Potrivit acesteia potenţialul pieţei de car-sharing este mare, însă pentru a deveni cu adevărat o nişă de business bine dezvoltatată, o contribuţie importantă ar trebui să vină din partea celor care deţin astfel de afaceri şi care să investească în educarea pieţei.
Amabilitatea şi siguranţa - factori de decizie în utilizarea serviciului
"Întotdeauna este nevoie de educarea consumatorului atunci când vorbim de un serviciu nou sau o categorie nouă de produs. Aici au un rol important campaniile de comunicare şi educare pe care proiectele de car sharing ar trebui să le deruleze înainte să intre efectiv pe piaţă şi mult timp după aceea. Cu siguranţă este o piaţă cu un potenţial foarte mare şi care aşteaptă noi oportunităţi pentru a înflori şi pentru a dovedi că românii îmbrăţişează cu adevărat ideea de sharing economy", a mai precizat consultantul.
Cele mai importante motive pentru care românii din mediul urban apelează la servicii de car sharing sunt: amabilitatea şoferilor (86%), siguranţa (85%), modul de conducere al şoferilor (81%) şi posibilitatea de a comanda printr-o aplicaţie (80%). În acelaşi timp, pentru românii care folosesc car sharing cele mai importante aspecte la care ţin sunt reprezentate de: siguranţa acestor servicii (76%), posibilitatea de a comanda prin aplicaţie (74%), curăţenia maşinilor (74%), amabilitatea (74%) şi modul de a conduce al şoferilor (73%).