Un ficat pentru un mic!

Cât face o bucată de ficat, un plămân sau un rinichi? De om, nu de porc...

Şi nu la hipermarket, ci la spital. Bucata de ficat ţi-o iei cam cu 13.000. De euro. Plămânul e ceva mai scump - vreo 40.000. În schimb, rinichiul îl găseşti la superofertă - doar 15.000!

Se întâmplă în România, ţară membră a Uniunii Europene. Doctorii, asistentele, până şi brancardierii ştiu, ba chiar mai dau şi câte-o mână... de ajutor. Pacienţii nu trebuie să le aducă mulţumiri pentru asta, de când fenicienii au inventat moneda. Şi nici flori, pentru că nu sunt de mâncare. Aşa i s-a spus unui „beneficiar", iar acesta, la rându-i, i-a informat pe reporterii noştri.

Între timp, aflăm de la televizor că, într-o comună unde nu există canalizare şi drumuri asfaltate, autorităţile locale au plantat brăduţi ornamentali, de 70 de lei bucata, lângă porţile oamenilor. Ca să fie frumos, zice dom' primar, care regretă că n-a găsit alţii mai mari. Din „presa mogulilor", mai aflăm că domnul Flutur de la PDL le-a sunat deşteptarea colegilor din teritoriu. El le-a dat ca temă pentru acasă organizarea de adunări publice şi alte evenimente „cu lume", unde să explice binefacerile guvernării. Gata cu vacanţele! Mai e un an până la alegeri şi românii n-au înţeles că „s-a făcut reforma statului".

Dar - vor obiecta unii - ce legătură au ficatul, plămânul şi rinichiul cu brăduţii şi cu directiva domnului Flutur? Doar nu e de vină domnul Flutur că se vând organe la superofertă! Şi nici că nu-ştiu-care primar cumpără brăduţi în loc să-şi ajute concetăţenii să descopere avantajele apei curente!

Sigur că domnul Flutur n-are nicio vină pentru asta. Nici partidul pe care-l reprezintă, nici Guvernul şi, în general, nimeni, cu excepţia „presei subordonate". Ea inventează tot felul de lucruri negative şi-i păcăleşte pe români să vadă numai partea goală a paharului. Asta e clar.

Problema e că pe ţăranul care sprijină sapa în faţa porţii cu brăduţi îl bâzâie musca la turul pantalonilor, deşi trăieşte în mileniul III. Şi încă ceva: stând el aşa şi cugetând la copiii plecaţi în Spania, nu-i exclus să-l pocnească melancolia. Ş-atunci va da o fugă pân' la Bucureşti, pentru o treabă scurtă la Spitalul Fundeni. Deh, să facă rost de-un ban că, pe criza asta, nici copiii nu-i mai trimit. Aşa înlănţuindu-se lucrurile, subordonaţii pe linie de partid ai domnului Flutur ar putea rămâne fără „muşterii" la serbările câmpeneşti pe care le pun la cale. Şi-ar fi mare păcat să nu guste şi ei un mic. Sigur, dacă ficatul le permite.