UE pregăteşte un nou mecanism de asistenţă financiară în zona non-euro
0Comisia Europeană pregăteşte pârghiile legislative prin care poate reglementa asigurarea unei asistenţe financiare statelor membre care nu fac parte din zona euro. Săptămâna aceasta, raportul interimar al fostului comisar european pentru politici regionale, Danuta Maria Hubner, a fost votat în cadrul Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare, urmând să fie dezbătut în plenul Parlamentului European în scurt timp.
Raportul a fost adoptat cu 36 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 3 abţineri, europarlamentarii Elena Băsescu şi Theodor Stolojan aflându-se printre votanţi. Secundar rolului de asigurare a unor proceduri concrete şi egale pentru oferirea asistenţei financiare către statele din afara zonei euro, raportul are şi scopul de a optimiza procedurile de ajutor financiar între cele două zone financiare ale Uniunii Europene.
Raportul cere mai multă transparenţă în crearea conceptelor de asistenţă financiară şi îşi propune să introducă proceduri clare, corecte şi care să nu necesite consultări suplimentare când trebuie implementate, în ţările membre, din afara zonei euro.
În acest moment, la nivelul Uniunii Europene a fost introdus în octombrie 2012, Mecanismul de Stabilitate Europeană (ESM) care este principalul instrument de asistenţă financiară pentru zona euro, cu o capacitate de împrumuturi de 500 miliarde Euro. În viitor, ESM va putea finanţa direct, în condiţii excepţionale, şi instituţiile bancare aflate în dificultate.
Din nefericire, proiecţiile pentru perioada următoare sunt marcate de incertitudine şi neîncredere în capacitatea instituţiilor europene de a gestiona dramaticele crize financiare ale statelor membre
Observăm astfel măsurile de prevenţie pe care Comisia Europeană le instituie ca preambul la un viitor fragil al economiei statelor membre, pentru a putea reacţiona rapid, fără ezitare şi consultări suplimentare în cazuri extreme, precum Cipru. Din nefericire, proiecţiile pentru perioada următoare sunt marcate de incertitudine şi neîncredere în capacitatea instituţiilor europene de a gestiona dramaticele crize financiare ale statelor membre, în special din partea zonei sociale, tot mai neliniştită şi nemulţumită. Aceste tendinţe au fost enunţate de către preşedintele Grupului Social din cadrul Comisiei Economice şi Sociale, George Dassis, într-un interviu în exclusivitate pentru Adevărul, realizat de corespondentul la Bruxelles, Cristian Unteanu.
Printre observaţiile raportului realizat de Danuta Maria Hubner, se remarcă referirile la România, Ungaria şi Letonia, trei state membre non-euro care au primit asistenţă financiară substanţială în ultimii ani, în valoare de 13, 4 miliarde Euro, cu o rezervă suplimentară de precauţie de 1, 4 miliarde Euro pentru România. Aceste trei ţări au fost primele membre din zona non-euro care au primit asistenţă financiară prin facilitatea BoP (Balance of Payments) la începutul crizei economice. Acest instrument financiar este relativ limitat în comparaţie cu cel implementat pentru statele din zona euro, şi anume Mecanismul de Stabilitate Europeană.
Drept urmare, propunerea votată în cadrul Comisiei trebuie încadrată în contextul amplu al reformelor economice ale Uniunii Europene, fiind unul dintre mecanismele care vor sta la baza viitoare Uniuni Bancare. Trei mari componente vor sta la baza Uniunii Bancare: un singur mecanism supervizor (SSM), o singură autoritate de reglementare şi o schemă unică de garantare a depozitelor bancare.
Rămâne de văzut cât de populară va fi o asemenea măsură, în contextul fragilităţii economice pe care o întâmpină statele membre în acest moment. Şoaptele de ieri care puneau sub semnul întrebării continuarea visului european al unităţii economice şi statale sunt lozincile pe care le folosesc astăzi partidele anti-europene ca să îşi atragă electoratul. Certitudinea constă în faptul că este conturată o plasă de siguranţă şi pentru statele membre din afara zonei euro, care va fi analizată de Parlamentul European şi votată, sperăm, în cel mai scurt timp. Pesimiştii vor înţelege că este un puternic semnal de alarmă la ceea ce am putea să numim o puternică undă de şoc venită dinspre zona euro. Cu toate acestea, propunerea ar trebui privită cu moderaţie şi acceptată ca o măsură strict preventivă.