Traiectoria tinerilor basarabeni veniţi la studii în România – între mit şi realitate
0“Bursa este sinonimă cu reluarea legăturilor cu România. România este locul şansei unei vieţi mai bune printr-o educaţie superioară şi cu un plus de coerenţă: „[am venit aici] pentru a avea o educaţie mai puţin coruptă şi mai de calitate decât cea din Republica Moldova.”; „Pentru că aici sunt mai multe şanse” (student, Medicină, Bucureşti). În acelaşi timp, bursa este o şansă spre Europa şi o punte către România."
Marţi, 4 decembrie 2012, la ora 18:00, în Biblioteca Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti, Centrul European de Studii în Probleme Etnice (Academia Română) şi Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (Ministerul Afacerilor Externe) vor lansa studiul „Traiectoria tinerilor basarabeni veniţi la studii în România – între mit şi realitate”, proiect finanţat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu sprijinul rectoratelor din Cluj-Napoca, Iaşi, Galaţi, Timişoara şi Bucureşti. Studiul reprezintă a doua cercetare de amploare realizată pentru Guvernul României, după cea din 2002, privind „Evaluarea cooperării educaţionale dintre România şi Republica Moldova”.
Scopul analizei este stabilirea eficienţei burselor din perspectiva coordonatelor identitare ale tinerilor din R. Moldova aflaţi la studii în România. Totodată, cercetarea are în vedere determinarea problematicilor cu care aceştia se confruntă în spaţiul românesc şi maniera în care pot fi ajutaţi să le depăşească, împreună cu colegii lor şi cu administraţia universitară şi locală. Un ultim aspect îl reprezintă modalitatea de aşezare a tinerilor studenţi în cadrul trinomului R. Moldova – România – Europa.
Ca urmare a tendinţei de creştere a numărului de burse acordate prin iniţiativa statului român, s-a căutat o metodă de analiză care să se poată plia pe noile realităţi sociale, culturale şi economice existente. Astfel, studiul „Traiectoria tinerilor basarabeni veniţi la studii în România – între mit şi realitate” îmbină cele două paliere de cercetare consacrate, cantitativ (chestionar) şi calitativ (focus grupul şi interviul în profunzime), cu un tip de analiză inovativă, realizată şi dezvoltată pentru prima dată în spaţiu românesc la o asemenea scală: analiza hărţilor mentale.