Siguranță vs. intimitate: ce fel de internet lăsăm moștenire noilor generații
0Internetul face parte din viața de zi cu zi a copiilor și adolescenților europeni. Un simplu scroll pe rețelele sociale îi poate expune la „provocări extreme”, clipuri virale care îi încurajează să își asume riscuri periculoase doar pentru a obține vizibilitate și validare. Astfel de episoade, fie că vorbim de provocări care pun în pericol sănătatea fizică sau de conținut care încurajează comportamente dăunătoare, ne amintesc cât de fragili pot fi minorii în fața algoritmilor și cât de dificil este să stabilim un echilibru între protecția lor și respectarea dreptului la viață privată.
Copiii online: conectare aproape universală
Conectarea copiilor la mediul digital este aproape universală. Datele Eurostat arată că în 2024, 97% dintre tinerii europeni între 16 și 29 de ani folosesc zilnic internetul. Pentru mulți, acesta nu mai este doar un instrument, ci mediul natural în care își construiesc identitatea, relațiile și percepția despre lume. În acest spațiu însă, riscurile nu întârzie să apară. Organizația Mondială a Sănătății a raportat că unul din șase elevi a fost victima cyberbullying-ului, iar aproape jumătate dintre tinerii europeni au întâlnit mesaje ostile sau degradante. În țări precum Estonia sau Danemarca procentul depășește 65%, în timp ce România se situează mult mai jos, cu aproximativ 27%. Totuși, diferențele statistice nu schimbă realitatea că hărțuirea online, mesajele de ură și dezinformarea reprezintă un pericol transnațional.
Digital Services Act și ghidurile pentru protecția minorilor
Uniunea Europeană încearcă să răspundă printr-un cadru legislativ și educațional care să se adapteze la ritmul rapid al tehnologiei. Digital Services Act, completat în iulie 2025 cu ghiduri dedicate protecției minorilor, obligă platformele să asigure setări de confidențialitate implicite, să limiteze recomandările de conținut nociv și să interzică practicile comerciale agresive. În paralel, Comisia a lansat o aplicație pilot de verificare a vârstei, concepută să funcționeze fără a colecta date inutile și care urmează să fie integrată în portofelul european de identitate digitală. Sunt pași necesari, dar insuficienți de unii singuri.
La nivel parlamentar, Comisia pentru Cultură și Educație (CULT) a adus în atenție, prin amendamente depuse pe 18 iulie 2025, nevoia de măsuri suplimentare. Documentul pledează pentru o integrare mai fermă a educației digitale și a gândirii critice în școli, pentru programe dedicate părinților și profesorilor, dar și pentru responsabilizarea sporită a platformelor în marcarea știrilor verificate și limitarea răspândirii dezinformării. În fond, tot mai mulți adolescenți aleg rețelele sociale drept sursă principală de informare, iar diferențierea între știrile reale și cele false devine din ce în ce mai dificilă.
România se înscrie în acest peisaj cu particularitățile sale. Deși datele indică un nivel mai scăzut de expunere la mesaje ostile decât media europeană, fenomene precum cyberbullying-ul și dependența de rețele sociale sunt prezente și aici. Rețeaua Safer Internet oferă linii de asistență și instrumente de raportare, dar provocarea educației digitale și a conștientizării rămâne una majoră.
Protecție vs. Libertate
Concluzia este simplă doar în aparență: copiii au nevoie de un internet sigur. Realitatea este mult mai complexă, pentru că fiecare măsură de protecție ridică inevitabil întrebări legate de libertate, intimitate și control. Exemplul „provocărilor extreme” circulând viral arată clar de ce este nevoie de reglementări și intervenții educaționale ferme. În același timp, ne reamintește că nu putem construi siguranța printr-o supraveghere excesivă care să le încalce tinerilor dreptul la viață privată. Între aceste două limite — protecție și libertate — se va decide cum arată viitorul digital al noilor generații.