Războiul divelor (şi al directorilor) de la Operă. Angela Gheorghiu şi Alina Cojocaru, pe baricade diferite. Eu, spectator, sufăr

Mai întâi de totate, Alina Cojocaru nu este o divă. În fineţea şi nobleţea ei, balerina Alina Cojocaru nu s-a purtat niciodată ca o divă. Străluceşte numai pe scenă, în lumina reflectoarelor, în spectacolele de balet. În rest, cu toată modestia, stă în umbră. Pe diva, în adevăratul sens al cuvântului, Angela Gheorghiu nu prea am văzut-o pe scena ONB. Acum însă soprana şi-a arătat susţinerea faţă de noul director adjunct interimar, Tiberiu Soare.

Un război urât, cu lovituri sub centură, se întâmplă de peste o săptămână la Opera Naţională Bucureşti (ONB). Lumea artistică s-a polarizat, oamenii de cultură s-au împărţit în tabere opozante, sunt invitată la proteste şi la grupuri de susţinere, pe Facebook, de ambele părţi.

Am escaladat multe conflicte în lumea culturală de-a lungul vremii, acesta însă din urmă le-a depăşit pe toate celelalte pe care le-am trăit.  E un coşmar care nu se mai termină, am uitat, de exemplu, zilele trecute că este ziua de naştere a celei mai bune prietene - o aniversare pe care o ştiam bine - şi nu o să-mi pot ierta vreodată acest lucru.

Am încercat să rămânem, la "Adevarul", echilibraţi şi să relatăm ceea ce se întâmplă la Opera Naţională Bucureşti.

Am apreciat, necondiţionat, valoarea lui Johan Kobborg. Si valoarea Alinei Cojocaru, care l-a susţinut, tot timpul, pe partenerul ei, şi care a dansat în aproape toate spectacolele pe care Kobborg le-a făcut pe scena ONB-ului.

Tot ceea ce s-a creat la Corpul de Balet al Operei Naţionale Bucureşti (ONB), în ultimii doi ani de când s-a ocupat de acesta coregraful danez Johan Kobborg, pare definitiv periclitat de tot ce s-a întâmplat, în instituţie, în ultima săptămână.

O să reiau aici un mic istoric al evenimentelor, care s-au succedat, în tăvălug, unele după celelalte.

Luni, 4 aprilie, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu l-a schimbat pe directorul interimar George Călin, numindu-l în locul său pe dirijorul Tiberiu Soare, tot interimar (directorii ONB vor fi interimari până la clarificarea situaţiei juridice a lui Răzvan Ioan Dincă, directorul stabilit prin concurs în 2012).

Prima decizie a noului director interimar a fost una neaşteptată: ştergerea numelui lui Johan Kobborg de pe site-ul Operei ca având funcţia de director artistic al Corpului de Balet şi plasarea acestuia în lista de ansamblu a balerinilor, la litera „K“, conform ordinii alfabetice.

În urma acestei situaţii, Johan Kobborg a anunţat că-şi va da demisia. Cele două reprezentaţii cu "Manon", de pe 9 şi 10 aprilie, cu Marina Minoiu şi, respectiv, Alina Cojocaru, păreau la un moment dat definitiv compromise, cele două artiste anunţând că nu vor dansa, dacă Johan Kobborg îşi dă demisia.

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a intervenit vineri, 8 aprilie, pentru deblocarea crizei de la ONB şi  l-a înlocuit pe directorul interimar numit luni, dirijorul Tiberiu Soare, cu Vlad Conta, un alt dirijor reputat. Lui Soare i s-a propus să accepte postul de director adjunct, iar lui Johan Kobborg să accepte postul de director artistic al Corpului de Balet (ceea ce era inexistent pe organigramă pentru Tiberiu Soare, iată, s-a putut, totuşi, crea...).

Cineva îmi spunea, cu mult umor că, în urma intervenţiilor şi a medierii oficialităţilor, toţi au rămas directori, într-o formă sau alta.

Lasând ironiile la o parte, situaţia la ONB a devenit cu totul dramatică.

De ce Tiberiu Soare şi Johan Kobborg nu pot convieţui?

Cele două reprezentaţii "Manon" din weekend au avut, chinuit, loc - duminică seară, schimbându-se distribuţia: în locul Alinei Cojocaru a dansat Andra Ionete, iar în locul lui Friedmann Vogel a fost balerinul Barnaby Bishop.

Până acum sub conducerea lui Johann Kobborg, au avut loc, la Opera Naţională Bucureşti, premierele: „Giselle“, „Classical Symphony. Petite Mort. Marguerite and Armand“, „La Sylphide“, „La fille mal gardée “, „DSCH/The Dream“, "Manon".

„Cu excepţia „Giselle“ şi "Manon", Alina Cojocaru a dansat în toate aceste spectacole.

Iată că acum, când Johan Kobborg şi-a dat, oficial, demisia, Alina Cojocaru anunţă că nu va mai dansa pe prima scenă de operă a ţării. Iată că pierdem spectacole importante, antamate de Johan Kobborg şi colaboratorii săi.

Nu fac parte din nicio tabară artistică.

Dimpotrivă, îl apreciez foarte mult profesional şi pe dirijorul Tiberiu Soare.

Pentru noul director general interimar, Vlad Conta, la fel, am tot respectul uman şi profesional.

O apreciez enorm pe soprana Angela Gheorghiu, în ciuda comportamentului ei strident de divă. 

Angelei Gheorghiu îi place să arate şi mai ales să se comporte ca o divă, toată lumea trebuie să fie aşezată la picioarele ei, i se pare că acest drept i se cuvine. Nu ştiu, probabil, aşa trebuie să fie o divă. Repet, o respect, profesional, pe Angela Gheorghiu.

În acelaşi timp, respect enorm modestia Alinei Cojocaru, care a ştiut să rămână în umbră şi care ne-a învăţat, în smerenia ei, că valoarea nu trebuie neapărat, ostentativ, etalată.

De ce, totuşi, indiferent de cum sunt ei ca oameni, toţi aceşti artişti - de o uriaşă, incontestabilă valoare profesională, fiecare în domeniul său - nu pot convieţui?

De ce nu se găsesc soluţii, să o putem vedea pe Angela Gheorghiu într-o Gală a Operei, dirijată de Tiberiu Soare, pe scena Operei Naţionale, dar să o putem vedea şi pe Alina Cojocaru, în continuare, în spectacolele de balet de pe scena ONB?

De ce trebuie ca Johan Kobborg să plece?

Stimaţi artişti, stimaţi manageri, stimate oficialităţi, acesta nu mai e războiul divelor sau al tuturor directorilor (suspendaţi/ demişi/ interimari/ artistici/ adjuncţi/ generali) de operă, nici măcar războiul influenţelor politice.

Acesta e numai războiul orgoliilor dumneavoastră, fie că ţineţi cu o tabără artistică sau cu cealaltă.

Toţi cei implicaţi în acest imens scandal de la Operă sunt extraordinar de buni profesional.

Noi ar trebui să ne respectăm valorile, iar toate aceste valori ar trebui să fie/ să rămână pe scena Operei.   

Eu, spectator, simplu iubitor de operă şi de balet, prins cu totul fără voie, în războiul dumneavoastră, sufăr enorm. Apelez la raţiunea dumneavoastră.

Lasaţi-ne, vă rog, artiştii valoroşi şi spectacolele valoroase, pe scena Operei Naţionale Bucureşti.