Patimi, sfinţi şi săptămânile negre

Perioada asta este una minunată pentru noi, bărbaţii. Avem un deficit de vitamina D, cum zice Dragnea, s-a cam terminat mâncarea bio, megaorganică şi tradiţională - ţuica, vinul. S-au dus naibii şi probioticele, că la cât am băut nici zeama de varză aferentă  cu care compensam lipsa de vitamine nu mai e.

E perioada de tăiat vene pentru noi. Prima e săptâmâna cu Sf. Valentin, urmată de Dragobete, 1 Martie, 8 Martie şi postul Paştelui. Asta, după ce am trecut prin Crăciun, Anul Nou, singurul sfânt care contează pentru noi, Sfântul ăla cu 40 de pahare şi vacanţa din ianuarie.

Perioadă în care, bineînţeles, ne-am umplut de cadouri. Că, deh, doar nu poţi să nu te bucuri de crema antirid, crema de zi, crema de noapte, crema hidrantantă, aia pentru celulită şi kilul de potpouri pe care ţi le-a comandat generos pentru Crăciun când, beat fiind, te-ai îndepărtat de stâlpul existenţei tale, cardul de credit.  Şi, da, şi de ziua ta care e tot în decembrie te-ai bucurat tare mult de plovărul ăla fucsia care îţi vine ei perfect. Şi de Revelion ai primit două super cadouri: şalul ăla de mătase cu flori care, desigur, se potriveşte perfect cu poşeta şi pantofii cu toc care tot ţie îţi aparţin teoretic, şi notificarea că nu mai ai bani pe card.

Noroc cu vacanţa de iarnă care a fost cumpărată de ziua ei şi pentru binele tău, căci visul tău reprimat (de care e ea convinsă) este să vizitezi ţ-şpe muzee, jde de magazinuţe şi atracţii turistice de care nu ai auzit şi nici nu ţi-ai dorit conştient să auzi vreodată.

Şi acum a venit şi Ziua Îndrăgostiţilor, frăţică. Zi în care, desigur, vei primi serveţelul ăla un pic folosit, super romantic, pe care l-a luat special pentru tine de la cafeneaua unde a fost la bârfă cu scorpia aia de prietenă. Sau ceva care a găsit la chioşcul din colţ şi trebuia în casă. Sau prăjiturile alea minunate la care tu poţi doar să băleşti, că de când ai pus muşchii ăia de bere a decis ea că eşti alergic la dulciuri, mâncare gătită sau cadouri în general. Sau în cel mai bun caz primeşti cadou fierul ăla de călcat vertical de costă cât berea pe doi ani, că doar trebuie să ai grijă de echipamentul cu volănaşe şi costumele cu dantelă pe care le foloseşti zilnic. Sigur că toate astea le vei primi de parcă ar fi biletele la finala UEFA sau titlul de pilangiu al anului de la Heineken, că doar nu vrei să dormi la mă-ta. 

Tu în schimb ţi-ai amanetat rinichiul drept, că doar nu eşti nebun să te duci acasă ca un mojic căruia nu îi pasă de iubire. Şi urmează Dragobetele. Lucru care pe noi ne confuzează, pentru că habar nu ai avut până să o întâlneşti pe iubirea vieţii că există Sf. Valentin şi Dragobetele, dar a avut ea grijă să te informeze.  Nu ai mai avut un training atât de amănunţit cu ce se face de zilele astea de când ai făcut cursul ăla de autoresurcitare. Curs care a fost necesar după prima oară când generos ai rugat-o să îşi cumpere ea ceva cu cardul tău. 

La Dragobete deja îl invidiezi pe Cornel care a paralizat un pic pe dreapta de nu mai mişcă un picior de săptămâna trecută şi e fericit în spital. Te gândeşti să te duci să îi ceri reţeta.  Sigur că ţi-a pus iubi alarmă înainte de ziua de Dragobete.  Cănd vii acasă după ce ţi-ai luat şi al treilea serviciu care să plătească „atenţia”, trebuie musai să pari fericit când vezi că ai primit nişte superpantofi cu toc mărimea ei. 

Între 1 şi 8 martie încerci să te ascunzi pe undeva. E săptămâna neagră. Toate personajele feminine din viaţa ta se uită la tine întrebătoare de parcă ai fi dealer de mărţişoare, flori şi prăjituri. Te-ai lăsat oricum de bere, mergi pe jos la serviciu, îţi trimite maică-ta de mâncare, că tu trebuie să strângi bani pentru cele peste 1.000 de mărţişoare, 800 de kile de prăjituri şi cele 500 de buchete de flori. Şi aşa o să dezamăgeşti câteva zeci de femei care te vor considera un zgârcit nemernic. 

Dar te gândeşti fericit că ai putea acum, că tot ai ficatul mai liber, să donezi o bucăţică din el să faci şi tu un ban.

Îndrăzneşti să zici şi tu de ziua bărbatului sau a tatălui. Se uită la tine cu o scârbă supremă şi îţi explică cu superioritate că ea îţi dă timpul ei. Da, frate, noi primim cadou timp. Care desigur este nepreţuit, că doar ai vândut apartamentul  familiei,  câinele tău s-a pişat pe canapea şi pe jos nu poţi să mai dormi de când te doare spatele. 

Intri în postul Paştelui fericit că doar ies urzicile care cică sunt bune pentru reumatism şi dureri de spate. Urăşti iepurii cu spume, dar te gândeşti că greul a trecut şi începe sezonul de bere.