Legea de reglementare a statutului basarabenilor în România se află oficial în Parlament

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Imagine de la Marşul pentru Unire, 2013

Începând de astăzi, 20 noiembrie 2013, legea care face din Republica Moldova o prioritate a statului român a fost înregistrată oficial la parlament. În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Camera Deputaţilor, parlamentarii români au afirmat că speră ca până în 2020 să existe un singur stat românesc unitar, rezultat din unirea celor două state româneşti.

Un moment extrem de important a avut loc astăzi la Parlamentul României, în cadrul Camerei Deputaţilor: legea care face din cetăţenii Republicii Moldova o prioritate a statului român a fost înregistrată oficial în Parlament.

În pragul parafării Acordului de Asociere de la Vilnius şi în urma unui lobby românesc extrem de puternic pentru românii de dincolo de Prut, politicienii români au ales să transmită un semnal şi mai puternic de unitate.

Pentru ea s-au strâns semnături din toate judeţele României, peste 117.000 persoane fiind iniţiatorii acestui proiect de lege. Dincolo de susţinerea puternică dovedită de către societatea civilă de pe cele două maluri ale Prutului, un grup important de parlamentari, din toate partidele politice, s-au alăturat acestui proces de interes naţional.

Scopul legii este acela de a crea cadrul legislativ şi instituţional necesar acordării unei atenţii deosebite intereselor statului român cu privire la cetăţenii etnici români, majoritari în al doilea stat românesc.

Se vor crea instituţii, precum Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova. 

O parte din parlamentari au semnat legea ca iniţiatori chiar în cadrul conferinţei de lansare, printre ei fiind Andreea Paul, Florin Ciurariu, Marcel Bujor, Niculae Mircovici, ş.a.m.d.  (voi reveni cu lista completă).

foto: Senatorul Marcel Bujor, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni

Zecile de semnături pentru iniţierea legii au venit din partea parlamentarilor din toate partidele politice, dovadă clară a consensului politic cu privire la viitorul comun al celor două state.

foto: Florin Ciurariu, membru al PNL
 

Cred că a sosit timpul să înţelegem că România nu înseamnă doar teritoriul a ceea ce numim astăzi România

şi că toţi foştii, prezenţii sau viitorii cetăţeni trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi... Basarabeni, olteni, ardeleni, etc... trebuie să trăim cu toţii într-un singur stat unitar, aşa cum ne-am dori cu toţii... Eu sunt optimist şi sper ca până în 2020 să avem primele semnale majore pentru înfăptuirea acestei unităţi politice şi teritoriale”, a declarat deputatul Aurelian Mihai, reprezentantul diasporei româneşti din Europa.

Suntem români ţinuţi în două entităţi statale diferite datorită unei nedreptăţi a istoriei, nedreptate faţă de care noi avem obligaţia, factorii de la Bucureşti dar şi de la Chişinău, să o îndreptăm. Noi ştim că reunificarea celor două state româneşti se va face, nu ştim exact când. Eu vreau să afirm şi să cred că o Românie Unită va fi o Românie cu mult mai puternică în contextul Uniunii Europene”, a declarat deputatul Bogdan Diaconu, vicepreşedinte şi membru al Comisiei Comunităţilor de români din afara graniţelor.

“Deloc întâmplător, de altfel, în ultimii doi ani a devenit vizibil (atât cât se poate în acest joc atent disimulat) că România face eforturi diplomatice, politice şi imagologice în acest sens(sensul unirii). Ele, fireşte, nu pot fi recunoscute oficial, însă se întrevăd, se intuiesc, ba chiar aduc rezultate.E limpede, în plus, că avem o generaţie transpartinică de politicieni cu profil unionist cum n-am mai consemnat până azi – cu Eugen Tomac, cu Bogdan Diaconu, cu Ninel Peia, cu Razvan Zamfir. Şi, mai ales, e limpede că aceeaşi generaţie politică are un corespondent în societatea civilă, acolo unde Platforma Civică Acţiunea 2012 generează pentru întâia dată dupa 1989 un curent unionist pragmatic în opinia publică românească.

Această elita pro-Basarabia va conta în manualele de istorie din anul 2050.” a declarat şi deputatul Ovidiu Raeţchi, unul din primii semnatari ai legii.