Ghid de călătorie geopolitic- Statele emergente- Prima parte- Generalităţi
0După disoluţia lumii bipolare, pe scena internaţională au apărut mai mulţi actori statali dar şi non-statali. Actorii statali care au apărut sunt noile puteri denumite, state emergente sau puteri în curs de dezvoltare. Actorii non-statali sunt de mai multe categorii, vom reveni la aceştia în postările viitoare.
Cel mai cunoscut grup de state emergente este BRICs- Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Jim O’Neill, economist al Goldman Sachs şi preşedinte al Goldman Sachs Asset Management, a creat acronimul BRICs, în anul 2001, pentru a defini pe scurt noua arhitectură economică pe cale să ia naştere. După unele previziuni până în anul 2050, ţările BRICs vor depăşi cele mai importante economii ale lumii, G6 (SUA, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia). BRICs poate fi cu greu cuprins în rândul unui anumit tip de entitate internaţională. Jim O’Neill spunea că BRICs este o nouă platformă internaţională de schimburi la nivel mondial.
Pe lângă aceste ţări emergente, un alt grup de state, denumit Next 11 alcătuit din; Mexic, Coreea de Sud, Turcia, Nigeria, Iran, Filipine, Pakistan, Bangladesh, Indonezia, Vietnam, Egipt, începe să se afirme pe scena internaţională. Datorită tulburărilor interne Egiptul şi-a slăbit capacitatea economico-financiară. Ţările din grupul Next 11 s-au ridicat în topurile dezvoltării economice şi al promovării comerţului liber. Un raport Goldman Sachs ne arată că în 2040 din G 6 doar SUA şi Japonia vor fi prezente in top 5 mari puteri economice.
Este o mare diferenţă între emergenţă şi dezvoltare. Cuvântul emergenţă provine din latină, emergens, şi se referă la corpuri; un corp ce iese dintr-un mediu pe care l-a străbătut. Teoria evoluţiei emergente se referă la spontaneitatea apariţiei unei noi calităţi a unui corp. Spontaneitatea şi noutatea sunt caracteristicile lumii internaţionale după implozia URSS şi căderea Cortinei de Fier.
“Noutatea este apariţia unor noi state suverane, iar spontaneitatea este subliniată prin noile provocări ale relaţiilor internaţionale, de exemplu ameninţările asimetrice.”
Noutatea noilor economii constă în faptul că au schimbat modelul de producţie şi consum, ţările emergente şi-au crescut rolul în politica globală, mărindu-şi astfel şi importanţa geopolitică. Dezvoltarea, după cum am evidenţiat mai sus, este un termen mai complex, ce ascunde mai multe nivele de discuţii, dar şi planuri de analizat. O ţară emergentă nu este neapărat o ţară dezvoltată, un produs naţional brut nu te scapă de sărăcie sau insecuritate societală. Ţările emergente sau grupul BRICs au avut şansa de a avea nişte factori favorizanţi, de exemplu timpul istoric, dar şi de un catalizator puternic.
"O dezvoltare economică semnificativă se bazează pe o creştere sănătoasă macroeconomică şi pe implementarea unor politici de dezvoltare. "
Este nevoie de instituţii puternice şi capabile pentru a susţine o dezvoltare umană (o sănătate publică puternică dar şi o educaţie propice, ambele susţinute de un stat puternic şi binevoitor) şi o sporire a gradului de receptivitate, oamenii sunt refractari la nou. Dezvoltarea este un proces atât de complex încât necesită o implicare activă a statului, dar şi a societăţii civile.
Statele emergent BRICs, Next 11 dar şi alte grupuri de state, CIVETS-Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia şi Africa de Sud, sunt puteri ce îşi augmentarea importanţei în scena internaţională. O astfel de creştere le poate asigura o prevalenţă geopolitică, ce le asigură resorturi de mişcare şi de acţiuni mai omogene şi mai bine fundamentate în arena internaţională.
Întrebări- blog seminar.
{C}1. România poate deveni un stat emergent ?
{C}2. Cum definim emergenţa unui stat ?