Georgia, punte energetică între Europa și Asia: dialog cu Inga Pkhaladze, ministru adjunct al Economiei și Dezvoltării Durabile

Într-un context global marcat de tranziția verde și de nevoia de securitate energetică, Georgia vrea sã işi consolideze poziția de hub strategic între Europa și Asia. Cu un potențial hidroenergetic semnificativ, dar și cu provocări legate de dependența de importurile de combustibili fosili, țara își propune să diversifice mixul energetic prin investiții în energie solară, eoliană și hidrogen, precum și prin modernizarea rețelei și integrarea de noi tehnologii.

În interviul acordat de Inga Pkhaladze, ministru adjunct al Economiei și Dezvoltării Durabile, sunt prezentate strategiile Georgiei pentru a deveni un exportator de energie verde și un partener de încredere al Uniunii Europene. O atenție deosebită este acordată cooperării cu România, în special prin proiectul Cablului Submarin al Mării Negre și Coridorul Energetic Verde, care pot transforma regiunea într-un pilon al securității energetice europene.

Georgia a investit masiv în hidroenergie. Care este strategia țării pentru diversificarea surselor de energie, în special în contextul tranziției verzi?

Resursele abundente de hidroenergie ale Georgiei rămân principala sursă de producere a energiei electrice interne, până la 80% din producția locală provenind din energie regenerabilă. Totuși, privind mixul energetic total al Georgiei, ponderea energiei verzi este considerabil mai mică, întrucât gazele naturale și produsele petroliere predomină. Toți acești combustibili fosili sunt importați, ceea ce face esențial să ne diversificăm atât mixul de producție, cât și rutele de aprovizionare.

În acest sens, accelerăm dezvoltarea potențialului nostru de energie regenerabilă prin sprijinirea proiectelor de energie verde în domeniul solar, eolian și hidroenergetic. De asemenea, încurajăm introducerea de noi tehnologii, cum ar fi hidrogenul.

În același timp, lucrăm la consolidarea rețelei noastre prin construirea de noi linii de transport, întărirea celor existente și îmbunătățirea flexibilității rețelei. De exemplu, promovăm introducerea de baterii pentru stocarea energiei, care vor extinde integrarea surselor regenerabile variabile în sistem.

Aceste eforturi sunt completate de inițiative transfrontaliere – în special Cablul Submarin al Mării Negre – care va diversifica atât aprovizionarea, cât și poziționarea Georgiei ca hub regional pentru tranzitul de energie verde.

Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în dezvoltarea sectorului energetic și cum intenționați să le depășiți?

După cum știți, Georgia este membru cu drepturi depline al Comunității Energetice din 2017. Împreună cu Acordul de Asociere cu UE, această apartenență a modelat semnificativ agenda noastră de dezvoltare energetică.

Principalele provocări cu care ne confruntăm sunt: asigurarea alinierii complete la acquis-ul energetic al UE, modernizarea infrastructurii pentru a răspunde cererii crescânde și menținerea securității aprovizionării, în timp ce trecem la un mix energetic mai verde și mai durabil.

Pentru a depăși aceste provocări, lucrăm la consolidarea cooperării regionale, diversificarea surselor de energie și investiții în producția regenerabilă și modernizarea rețelei. În același timp, ne concentrăm pe crearea unei piețe energetice transparente și competitive, care atrage investiții private și sprijină integrarea viitoare a Georgiei în piața energetică europeană.

Cum cooperează Georgia cu țările vecine pentru a asigura securitatea energetică regională?

Poziția geografică a Georgiei la răscrucea dintre Europa și Asia îi conferă un rol unic de conector regional. Am construit relații puternice și prietenoase cu vecinii noștri, ceea ce ne permite să acționăm atât ca hub de tranzit de încredere, cât și ca partener în consolidarea securității energetice regionale.

De-a lungul anilor, Georgia a găzduit și a susținut mai multe proiecte strategice care evidențiază acest rol, precum conductele South Caucasus Pipeline (SCP) și extinderea sa (SCPx), precum și conducta Tbilisi-Ceyhan (BTC). Aceste proiecte nu doar asigură rute diversificate de energie, dar întăresc și cooperarea și încrederea în întreaga regiune.

Privind înainte, suntem încurajați de progresul proiectului Cablului Submarin al Mării Negre (BSSC), care se află în prezent într-un studiu de fezabilitate. Deși se află încă în fazele incipiente, rămânem optimiști cu privire la potențialul său de a îmbunătăți în continuare conectivitatea digitală și energetică între regiuni.

Georgia rămâne angajată în consolidarea rolului său ca punte între regiuni – promovând colaborarea, avansând noi inițiative și menținându-și angajamentul față de parteneriate energetice cu vecinii și partenerii internaționali.

Trebuie de asemenea menționat că sistemul energetic al Georgiei este dominat de hidroenergie și sezonier, cu surplusuri de producție vara și deficite iarna – ceea ce necesită comerț și sprijin energetic transfrontalier. Țara menține comerțul cu electricitate și acorduri de sprijin de urgență cu toți vecinii și lucrează activ la consolidarea interconexiunilor, inclusiv proiecte noi care să dubleze capacitățile actuale de transfer. Privind spre viitor, planurile Georgiei de a dezvolta hidrocentrale mari, precum și proiecte solare și eoliene – alături de stabilirea unei piețe unice de electricitate la nivel european – vor poziționa și mai mult țara atât ca exportator de energie fiabil, cât și ca hub de tranzit cheie, contribuind la securitatea energetică a UE și a regiunii Caucazului de Sud.

România este un partener important pentru Georgia, în special pe coridorul energetic al Mării Negre. Ce proiecte comune aveți în vedere pentru anii următori?

Într-adevăr, Georgia și România cooperează activ pentru dezvoltarea atât a Cablului Submarin al Mării Negre (BSSC) cu o capacitate de 1300 MW, cât și a proiectului mai amplu Coridorul Energetic Verde, cu o capacitate de până la 4000 MW. România este un partener foarte important pentru Georgia, iar cooperarea noastră reprezintă un exemplu puternic al relațiilor prietenoase și orientate spre afaceri dintre cele două națiuni.

Proiectul BSSC a fost inițiat de partea georgiană, care a încurajat apoi inițiative precum proiectul Coridorului Energetic Verde. Ca parte a excelentei cooperări dintre operatorii români și georgieni de sistem, BSSC a fost prezentat cu succes Comisiei Europene la sfârșitul anului 2024 pentru a fi inclus pe lista proiectelor de interes comun (PMI), care fac deja parte din planul ENTSO-E TYNDP 2024-2034.

Cablul Submarin al Mării Negre și Coridorul Energetic Verde sunt strâns legate, ceea ce înseamnă că, având în vedere amploarea și importanța strategică a BSSC, acesta are potențialul de a deveni un adevărat „game changer” – îmbunătățind conectivitatea regională, contribuind la securitatea energetică a Europei și abordând provocarea globală mai amplă a unei aprovizionări energetice sigure și durabile.

Cum vedeți rolul Georgiei în strategia energetică a Uniunii Europene și care sunt așteptările voastre de la partenerii europeni?

Rolul Georgiei în strategia energetică a Uniunii Europene este clar. Cu poziția noastră ca țară de tranzit de încredere, cu potențialul bogat de energie regenerabilă și cu puternicul nostru angajament pentru parteneriat, putem contribui atât ca producător de energie curată nouă, cât și ca hub de tranzit pentru electricitate regenerabilă.

Energie curată și durabilă este vitală pentru Europa, nu doar pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, dar și pentru consolidarea independenței energetice, a rezilienței și a securității într-un mediu global din ce în ce mai incert. Prin avansarea proiectelor care conectează Georgia la rețeaua europeană, contribuim la crearea de noi rute pentru aprovizionare sigură, diversificată și verde.

Așteptările noastre de la partenerii europeni sunt clare: căutăm parteneriate autentice bazate pe respect reciproc și valori comune. Ca orice națiune pașnică, aspirăm la libertate, sustenabilitate și îmbunătățirea continuă a vieții cetățenilor noștri. Cooperarea în sectorul energetic poate juca un rol decisiv în transformarea acestor aspirații în realitate.

Poziția geografică a Georgiei ne conferă un rol unic în conectarea regiunii Caucazului de Sud la piețele europene. Strategia noastră este de a extinde interconexiunile transfrontaliere, de a moderniza rețeaua noastră și de a alinia cadrul de reglementare la standardele europene. Procedând astfel, dorim să fim nu doar o rută de tranzit, ci un partener de încredere și pe termen lung în securitatea energetică a Europei.

Pentru a-și consolida rolul, Georgia se concentrează pe patru priorități cheie:

1.Extinderea interconexiunilor transfrontaliere cu Turcia, Armenia și Azerbaidjan, pentru a îmbunătăți fluxurile regionale și transfrontaliere de energie.

2.Modernizarea infrastructurii de transport al energiei pentru a îmbunătăți fiabilitatea și capacitatea.

3.Alinierea pieței și reglementărilor energetice la standardele europene (ENTSO-E și acquis-ul UE) și chiar sincronizarea cu rețeaua ENTSO-E pe termen lung.

4.Promovarea investițiilor în producția de energie regenerabilă, care consolidează atât securitatea internă, cât și potențialul de export.

De la partenerii europeni, așteptăm sprijin politic continuu, investiții mai mari, transfer de tehnologie și acces la piață. Împreună, acestea vor permite Georgiei să devină o punte între Caucazul de Sud și Europa, atât în comerțul cu electricitate, cât și în securitatea energetică.

Coridorul Mării Negre deschide calea pentru o cooperare suplimentară. Salutăm interesul românesc pentru investiții în producția de energie regenerabilă și servicii conexe în Georgia. Promovăm activ aceste oportunități prin canalele noastre de promovare a investițiilor.