Estimările economice ale Comisiei Europene pentru UE şi zona euro. În România, datoria publică are trend crescător, deficitul sare de pragul de 3%

România, Belgia şi Italia sunt singurele ţari din Uniunea Europeană unde ecartul dintre cheltuieli şi venituri se va mări într-o perioadă în care ritmul de creştere economică atât la nivelul zonei euro, cât şi la nivelul întregii Uniuni începe să încetinească.

Ultimele prognoze economice publicate astăzi, la prânz, de Comisia Europeană, arată că, la finalul anului 2018, România va înregistra un sold al bugetului general consolidat de -3,3%, în 2019 de -3,4% iar în 2020 de -4,7%! Ţinta guvernului pentru acest an era de 2,96%. Soldul bugetului consolidat reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat. Pe scurt, cheltuielile vor creşte într-un ritm mult mai alert decât veniturile!

În acelaşi timp, prognozele pentru creştere economică au fost revizuite în scădere, de la 4,5% la 3,6%. Comisia estimează că, în anul 2019, România va înregistra un avans economic de 3,8% faţă de 3,9%, evaluarea din primăvară. 

Datoria publică a României este prognozată a rămâne la acelaşi nivel ca în 2017, adică la 35,1%, urmând să crească în 2019 la 35,9% şi în 2020 la 38,2%. 

Balanţa comercială, adică diferenţa dintre exporturile şi importurile de bunuri şi servicii, va continua să se adâncească şi, de la un nivel de -1,7% în 2016 şi de -3,1% în 2017, pentru anul 2018 prognoza arată -3,7% iar pentru 2019 şi 2020 procentele sunt de -4,2% şi -4,5%. 

Inflaţia este estimată să ajungă la 4,3% pentru acest an, urmând ca în 2019 şi 2020 să coboare la 3,5% respectiv 3,3%. 

Creşterea economică a zonei euro va încetini şi, de la un nivel maxim de 2,4% raportat la ultimii 10 ani înregistrat în anul 2017, pentru 2018 se estimează că rezultatul va fi de 2,1%. Economiştii Comisiei Europene se aşteaptă la o aterizare moderată a economiei. În 2019, estimarea arată că vom avea în zona euro o creştere economică de 1,9%, iar în 2020 de 1,7%. Acelaşi tipar se poate observa la nivelul întregii Uniuni, estimările de creştere economică indicând 2,2% în anul 2018, 2% în anul 2019 şi 1,9% în anul 2020. 

În ciuda unui mediu economic mai nesigur, prognozele arată că toate statele membre sunt vor continua să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent, datorită puterii consumului intern şi a investiţiilor. Cu excepţia unor şocuri economice majore, Europa ar trebui să poată susţine creşterea economică, crearea de locuri de muncă robuste şi scăderea şomajului. Cu toate acestea, acest scenariu de bază este supus la un număr tot mai mare de riscuri interconectate.

Creşterea incertitudinii la nivel mondial, tensiunile comerciale internaţionale şi creşterea cotaţiilor petroliere vor pune presiune pe creşterea economică din Europa.

Catalizatorii creşterii economice vor fi factori eminamente interni: consumul privat ar trebui să beneficieze de o creştere mai puternică a salariilor şi de la măsuri fiscale în unele state membre. 

Pentru prima dată începând cu anul 2007, este de aşteptat ca investiţiile să crească în toate statele membre în 2019. Luând în considerare toţi aceşti factori, Comisia Europeană consideră că ar trebui ca, în toate statele membre, PIB-ul să continue să crească, dar într-un ritm mai lent decât se aştepta în vară.

Supraîncălzirea economică din SUA alimentată de stimulente fiscale pro-ciclice ar putea duce la creşterea ratei dobânzii într-un ritm mai rapid decât se aştepta iniţial, ceea ce ar avea numeroase efecte negative nu numai în SUA, ci, în special, în pieţele emergente care sunt vulnerabile la schimbările în fluxurile de capital. Acest fenomen ar putea exacerba tensiunile pieţei financiare. De asemenea, UE ar putea suferi de pe urma acestei relaţii comerciale puternice iar băncile ar putea fie expuse. Există în UE îndoieli cu privire la calitatea şi sustenabilitatea finanţelor publice în statele membre supra-îndatorate.