După 20 de ani de Securitate și Respect
0Securitate, stabilitate, respect. Asta au însemnat pentru România cei 20 de ani de apartenența la cea mai puternică Alianța a lumii – NATO, ce protejează peste 1 miliard de cetățeni și este astăzi, la 75 de ani de la înființare, o garanție a securității noastre într-o lume tot mai agitată și în plină transformare.
Integrarea în spațiul euro-atlantic a transformat România într-o țară capabilă să se raporteze adecvat la impredictibilitatea şi amploarea evoluţiilor din mediul de securitate, iar prezența unui român, Mircea Geoană, la vârful Alianței Nord-Atlantice contribuie la întărirea faptului că România este un aliat important.
Vremurile tulburi pe care le traversăm sunt o reconfirmare a faptului că apartenența la NATO nu este doar un scut protector, dar și un motiv de mândrie. NATO este o alianță care are drept obiectiv asigurarea păcii, securității și stabilității la nivel trans-atlantic.
Securitatea este o condiție nemijlocită pentru progres și bunăstare. Aderarea la structurile Nord-Atlantice au atras după sine și aderarea la Uniunea Europeană, care, cu toate provocările sale, a contribuit în mod direct la creșterea nivelului de trai pentru fiecare român.
Întreg procesul de aderare a fost unul extrem de greu, dar a fost unul colectiv ce a cerut schimbări de paradigme și sacrificii pe care noi, cei de astăzi, le apreciem. A fost primul pas către integrarea noastră în familia occidentală și a creat, pentru generația mea și generațiile de după, șansa unui viitor mai bun. Ne bucurăm de protecția articolului 5, dar nu trebuie să uităm că trebuie să respectăm și articolul 3. Avem drepturi garantate, însă avem și obligația de a ne respecta întru totul angajamentele asumate.
Și trebuie, cu toată responsabilitatea, să investim în industria de apărare. Cu cât vom fi mai puternici în interior, cu atât îi vom descuraja pe alții să aibe intenții nesăbuite. Industria de apărare din România are un potențial imens și nu ne permitem, ca națiune, să nu dezvoltăm un sector ce ne poate aduce nu doar siguranță, ci și beneficii economice. Pași în această direcție s-au făcut și campioni există, unul chiar la mine în județ - Aerostar Bacău.
Participarea trupelor noastre pe teatrele externe de operații a contribuit, decisiv, la bună reputație pe care România o are astăzi în cadrul Alianței și să le mulțumim pentru munca și sacrificial lor.
Aș vrea să ne aducem astăzi aminte și de partenerii care ne-au sprijinit în acest drum, în special Statelor Unite ale Americii. Fără Parteneriatul Strategic și valorile pe care le împărtășim, aderarea noastră ar fi fost mult întârziată. Decenii după, continuăm să fim cel mai stabil aliat al lor în regiune și știu că acest lucru este apreciat la Washington.
Prezența Grupului de Luptă Avansat Consolidat al NATO în România contribuie decisiv la descurajare aliată NATO desfășurată pe tot Flancul Estic. Și vreau să mulțumim Franței pentru coordonarea acestui efort colectiv de apărare și descurajare la Marea Neagră, din care mai fac parte Belgia, Luxembourg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și Statele Unite.
Experiența mea, ca parte a membru al delegației României la Adunarea Parlamentară NATO, m-a învățat că, prin cooperare și parteneriate solide, prin investiții în apărare și prin diplomație activă, putem asigura un viitor mai bun pentru noi toți.
Ca români, avem motive să fim mândri de drumul pe care l-am parcurs împreună, în calitate de membri ai Alianței Nord-Atlantice și ai Uniunii Europene. Acesta este un testament al determinării, curajului și dorinței noastre de a trăi într-o lume mai sigură și mai justă.
Cu toate că arborarea steagului României este un gest simbolic, astăzi, mai mult decât oricând, trebuie să ne reînnoim angajamentul față de valorile care ne-au ghidat pașii până acum și să lucrăm împreună pentru o Românie puternică în cadrul unei lumi pașnice și stabile.
Misiunea noastră continuă, iar contribuția fiecăruia dintre noi este esențială în acest demers. Împreună, putem construi un viitor în care pacea, securitatea și prosperitatea nu sunt doar un privilegiu, ci un drept de facto al tuturor popoarelor care împărtășesc valorile noastre.