Cocoşul din faţa Primăriei

Ce mă deranjează este că, de fapt, nu se doreşte deloc consultarea bucureşteanului în chestiuni care evident că îl privesc foarte tare. Bucureştiul are o legislaţie veche, nefuncţională. Oraşul a depăşit cu mult cadrele acestea. Ar fi necesar un dialog şi schiţată o viziune a Bucureştiului în secolul al XXI-lea.

Avem de-a face cu un bâlci inventat de vajnicii noştri aleşi de Bucureşti. Vor pentru prima jumătate a acestui an să ne potcovească neapărat cu un referendum. O tichie de mărgăritar sau o frecţie la un picior de lemn - cam aşa sună tărăşenia. Este exact ce lipsea acum oraşului nostru lovit grav de criză. Nu doar economico-financiară, dar şi de multe altele, drama socială, reprezentată de şomaj, de sărăcie - dar şi de starea deplorabilă a infrastructurii. Etc. Nu mai vreau să înşir aici adevăratele probleme ale oraşului. Se cunosc, dar sunt ignorate cu superbie acolo unde ar trebui să fie preocuparea esenţială. Clar, referendumul este o bazaconie fără legătură cu interesele reale ale bucureştenilor, dar conectată strâns cu jocurile politicianiste care vizează: 1 - banii, mulţi bani, buget şi fonduri europene, şi 2 - alegerile de anul viitor. Nu văd de ce ne-am duce în iunie să votăm. De ce să dăm un răspuns prin „da" sau „nu" la stufosul chestionar - lipsit de orice sens şi logică.

Ideea a apărut în tabăra opoziţiei liberal-social-democrate. Apoi a trecut pe la cabinetul lui Oprescu şi a fost îmbrăţişată. A fost însă respinsă de consilierii majorităţii PDL. Apoi, cineva le-o fi spus că nu dă bine această atitudine de „Gică contra" şi şi-au zis că e mai profitabil electoral să susţină ideea referendumului, dar să-l facă varză, să-l lipsească de substanţă. Un „da" care e „nu"! Tehnica a fost să-l lăbărţeze la şapte întrebări, care mai de care mai comică şi fantezistă. Dacă era ceva profesionist, ar fi invitat un expert în chestionare sau un sociolog să le facă treaba la meserie. E la mintea cocoşului. E unul care face cucurigu în faţa Primăriei. Ciuguleşte ce găseşte pe malul Dâmboviţei din apropiere. Prindeţi-l, aduceţi-l la una dintre şedinţele Consiliului şi întrebaţi-l cum se face un referendum. Cucuriguul bravei păsări domestice ar putea da indicaţii preţioase. În acest fel să-i ajute pe consilieri să se descurce în complicata problemă a referendumului.

Până acum, singurul lucru care s-a reuşit a fost să fim zăpăciţi, oferindu-ni-se o tristă reprezentaţie. Polii s-au inversat - cine chema la referendum acum vrea boicotarea lui şi invers. Ca la curentul alternativ. Ce mă deranjează este că, de fapt, nu se doreşte deloc consultarea bucureşteanului în chestiuni care evident că îl privesc foarte tare. Bucureştiul are o legislaţie veche, nefuncţională. Oraşul a depăşit cu mult cadrele acestea. Ar fi necesar un dialog şi schiţată o viziune a Bucureştiului în secolul al XXI-lea. Ar putea fi tema centrală a campaniei electorale de la anul. Ce ni se arată este o cacialma jalnică, neruşinată, dintr-o partidă de pocher. Un spectacol ieftin care vizează cu totul alte interese. Bucureşteanul, din păcate, este uitat, deşi se vorbeşte insistent şi demagogic în numele lui.