Calculatorul gândeşte deja ca un om? Testul Turing în actualitate

EUGENE GOOSTMAN este primul robot care ar fi trecut testul Turing şi ar fi fost confundat cu un om. Pare a fi un eveniment real, dar naşte multe întrebări privind rigurozitatea ştiinţifică a testului şi concluziilor sale. Dar mai ales asupra viitorului!

Testul Turing

Alan Turing, matematician englez de geniu al cărui centenar de la naştere a fost celebrat recent, a prezis că o maşină va manifesta inteligenţă într-o manieră care o va face să fie confundată cu un om. Mai mult a imaginat un test publicat în anul 1950. În varianta modernă un număr de judecători (oameni) analizează răspunsurile unui robot şi votează dacă este om sau robot. Prin robot se înţelege un program de calculator rulat pe un calculator sau alt dispozitiv digital, indiferent de performanţele acestuia.

Anul acesta, pe 7 iunie 2014, la Universitatea din Reading, Anglia, a fost organizat un nou concurs cu testul Turing câştigat de programul informatic Eugene Goostman care pretindea că este un copil ucrainean de 13 ani, care nu vorbeşte bine limba engleză, dar gândeşte la acest nivel de vârstă. Juriul în proporţie de 33% l-a considerat a fi un copil adevărat, ceea ce l-a făcut pe organizatorul concursului să considere că pentru prima dată un robot dotat cu inteligenţă artificială a trecut testul Turing şi aceasta s-a petrecut la exact 60 ani de la moartea tragică a lui Turing şi aproximativ în intervalul de timp prezis de acesta.

Mass-media a preluat entuziasmată concluzia. Au apărut titluri cu alură de senzaţional cum că am fi la pragul de la care maşinile ar putea fi deja confundate cu oamenii, că a fost nevoie de un supercalculator, că  testul a fost organizat la Academia Regală Britanică, când de fapt a fost organizat de o universitate, etc.

Specialiştii au fost mai reţinuţi. Se apreciază că procentul de 33% al celor din juriu păcăliţi de copilul Eugene Goostman este prea mic pentru a se considera că a trecut testul Turing. De fapt, păcălit a fost numai unul dintre cele trei persoane din juriu. Se mai spune că Eugene Goostman trebuia să fie un adult şi să vorbească nativ limba în care i se puneau întrebările. Şi multe alte obiecţii. Există şi păreri că testul Turing poate fi circumventat şi că nu este o dovadă că maşinile gândesc.

De fapt, în anii care au trecut de la formularea testului Turing au mai existat programe de inteligenţă artificială care au pretins că au trecut testul cum au fost ELIZA în 1966 şi PARRY în 1972.

Evenimentul recent nu poate fi însă minimalizat. Testul a fost organizat cu mai multe grade de independenţă, nu au existat întrebări cunoscute în prealabil.

Este sigur un pas înainte în simularea gândirii umane şi încercarea de a-i descoperi mecanismele sale intrinseci.

Maşini care gândesc?

Cu siguranţă nu ne aflăm în faţa unei descoperiri epocale, ci a unui pas mic dar important înainte. Încă e la apariţia calculatoarelor oamenii au fost preocupaţi de ideea că maşinile gândesc şi la un moment dat ne vor depăşi. Să nu uităm că însuşi Turing a fost preocupat de subiect şi că a scris un articol despre maşinile care pot gândi în 1950, când erau puţine calculatoare electronice în lume şi toate din prima generaţie lente şi neperformante. Turing lucrase însă în timpul războiului cu Collossus Mark 1, un supercalculator ultrasecret al vremurilor acelea, cu care descifrase codurile maşinii germane de codat ENIGMA. Mintea lui strălucită de matematician de geniu nu putea să nu întrevadă posibilitatea ca maşinile să amplifice gândirea umană.

Să amplifice sau să înlocuiască şi depăşească?

Autorul acestor rânduri crede că maşinile, roboţi sau programe informatice, se vor apropia de om, dar nu îl vor depăşi. Apropierea este asimptotică, distanţa este din ce în ce mai mică, dar niciodată zero. Omul a creat mii de instrumente care să-l ajute în relaţia cu mediul înconjurător, suplinind forţa redusă a mâinilor, viteza redusă a picioarelor, slăbiciunea relativă a ochilor, gama sa redusă de mirosuri, etc. etc.

Odată cu apariţia calculatoarelor a început fenomenul de amplificare a proceselor de gândire. La început accelerarea proceselor de calcul, ajungând în prezent la interacţiunea socială şi noile direcţii cum sunt big data ne vor aduce multe surprize.